Cuprins:
A intrat în travaliu în timpul unei greve a medicilor, așa că, deși se afla într-un spital când au apărut complicațiile, nu era niciun specialist în apropiere.
Nașterea care a durat 3 zile
Capul copilului ei s-a blocat, iar Nafisa Salahu a fost pur și simplu sfătuită să stea nemișcată în timpul unei nașteri care a durat trei zile. Totul s-a întâmplat în Nigeria.
În cele din urmă, i s-a recomandat o operație cezariană și s-a găsit un medic dispus să o facă.
„I-am mulțumit lui Dumnezeu, pentru că eram aproape de moarte. Nu mai aveam putere, nu mai aveam nimic”, povestește Salahu.
Tânără din Nigeria a supraviețuit, dar copilul ei a murit. Au trecut 11 ani, iar de atunci s-a întors de mai multe ori la spital pentru a naște. Privește totul cu resemnare.
„Știam că de fiecare dată mă aflu între viață și moarte, dar nu mai aveam teamă”, spune ea.
Experiența lui Salahu nu este un caz izolat. Nigeria este cea mai periculoasă țară din lume pentru a naște un copil.
ONU: 1 din 100 de femei moare în Nigeria în timpul nașterii
Potrivit celor mai recente estimări ale ONU, din 2023, una din 100 de femei moare în Nigeria în timpul nașterii sau la scurt timp după aceea.
Aceasta o plasează pe primul loc într-un clasament în care nicio țară nu ar dori să se afle.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_88b1986b9c8a55f4378b20d25a933c12.jpg)
În 2023, Nigeria a reprezentat peste un sfert – 29% – din toate morțile materne din lume.
Se estimează că aproximativ 75.000 de femei mor în timpul nașterii anual în această țară – adică o femeie moare la fiecare șapte minute.
Mulți sunt tulburați de faptul că o mare parte dintre aceste decese – cum ar fi cele cauzate de hemoragii postnatale – ar fi putut fi prevenite.
Cele mai dese cauze ale mortalității materne
Chinenye Nweze avea 36 de ani când a murit în urma unei hemoragii, într-un spital din Onitsha, în sud-estul țării, acum cinci ani.
„Medicii aveau nevoie de sânge. Sângele lipsea și alergau să-l caute. Să pierzi o soră și o prietenă – nu aș dori asta nici celui mai mare dușman. Durerea este insuportabilă”, își amintește fratele ei, Henry Ede.
Printre alte cauze frecvente ale mortalității materne se numără travaliul prelungit sau complicat, hipertensiunea arterială și avorturile nesigure.
Potrivit lui Martin Dolsten de la UNICEF Nigeria, rata foarte mare a mortalității materne este rezultatul unui cumul de factori.
El enumeră aici, printre altele, infrastructura medicală deficitară, lipsa personalului medical, costuri ridicate ale tratamentului pe care mulți nu și le permit, practici culturale care generează neîncredere în medici și instabilitatea generală.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f3007858113c72442158496db4a1645a.jpg)
„Nicio femeie nu ar trebui să moară în timp ce dă naștere unui copil”, spune Mabel Onwuemena, coordonatoare națională a fundației Women of Purpose Development.
Ea explică faptul că unele femei, în special din zonele rurale, consideră „că mersul la spital e o pierdere de timp” și aleg „remedii tradiționale în locul asistenței medicale, ceea ce poate întârzia intervențiile vitale”.
Pentru unele femei, ajungerea la un spital sau o clinică este aproape imposibilă din cauza lipsei transportului. Dar, potrivit lui Onwuemena, chiar și atunci când reușesc să ajungă, problemele nu se opresc aici.
„Multe centre medicale nu au echipamente de bază, materiale sau personal calificat, ceea ce îngreunează furnizarea serviciilor de calitate”, spune ea.
Mai puțin de jumătate din nașteri, asistate de personal medical
În prezent, guvernul federal al Nigeriei cheltuie doar 5% din buget pentru sănătate – mult sub pragul de 15% asumat în acordul Uniunii Africane din 2001.
În 2021, existau doar 121.000 de moașe la o populație de 218 milioane, iar mai puțin de jumătate din nașteri erau asistate de personal medical calificat.
Se estimează că Nigeria are nevoie de încă 700.000 de asistente și moașe pentru a atinge standardele recomandate de OMS.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4948ef602e67c1b00d206a1b1a7adcf4.jpg)
Deficitul de medici este, de asemenea, o problemă gravă. Lipsa personalului și a facilităților medicale le face pe unele femei să evite asistența profesională.
„Nu am prea multă încredere în spitale, sunt prea multe povești despre neglijență, mai ales în spitalele de stat. De exemplu, când am născut al patrulea copil, au apărut complicații. Moașa locală ne-a sfătuit să mergem la spital, dar acolo nu era niciun cadru medical care să mă ajute. Ne-am întors acasă, unde am și născut, de fapt”, spune Jamila Ishaq.
Director în sănătate în Nigeria: situația este critică
Dr. Nana Sanda-Abubakar, directoare de sănătate publică în cadrul Agenției Naționale de Asistență Medicală Primară (NPHCDA) din Nigeria, recunoaște că situația este critică, dar afirmă că un nou plan este în curs de elaborare.
În noiembrie anul trecut, guvernul nigerian a lansat faza-pilot a Inițiativei pentru Reducerea Mortalității Materne (Mamii), care urmează să acopere 172 de districte administrative din 33 de state – zone care concentrează peste jumătate din toate decesele materne din țară.
„Identificăm fiecare femeie însărcinată, știm unde locuiește și o însoțim pe tot parcursul sarcinii, nașterii și perioadei de după”, spune dr. Sanda-Abubakar.
Până acum, în urma vizitelor în șase state, au fost identificate 400.000 de femei însărcinate.
„Planul este să le oferim asistență medicală, astfel încât să primească îngrijirea necesară și să nască în siguranță”, adaugă ea.
Inițiativa Mamii presupune și colaborări cu rețele de transport locale, pentru a ajuta femeile să ajungă la clinici, și încurajează aderarea la sistemul public de asigurări medicale, accesibil financiar.
200 de femei, mame, mor zilnic în Nigeria
Deocamdată este prea devreme pentru a evalua eficiența programului, dar autoritățile speră că Nigeria va putea urma exemplul altor țări.
La nivel global, rata mortalității materne a scăzut cu 40% din 2000 încoace, datorită accesului mai larg la asistență medicală. În Nigeria, în aceeași perioadă, progresul a fost de doar 13%.
Chiar dacă Mamii și alte programe sunt pași importanți, unii experți consideră că este nevoie de mai multe investiții.
„Succesul lor depinde de finanțare stabilă, implementare eficientă și monitorizare constantă pentru a obține rezultatele dorite”, spune reprezentantul UNICEF, Dolsten.
Între timp, fiecare pierdere a unei mame în Nigeria, în jur de 200 de femei în fiecare zi, rămâne o tragedie pentru familiile lor.
Vezi Rezultate BAC 2025 – notele la Bacalaureat 2025 au fost afișate! Cum depui contestație la BAC 2025 – model contestație!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_baf396da0bd72189054210db8fc64a2f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_50cf2d4e94cdf65ec3439baa4e4de752.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_197828ef6ac102045a69d75aee5bfd14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ee054ec0f4a14290921d665db6e45720.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a781334dcf6443e531704693ff73a92c.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_06499203f8c804acfb3f8a1258329ef7.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_6e9c8a245a7430285c33b98da298258c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_c58ed03d58b824496f093fc289659bc8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_740201f8891f693e798c3122292f9a7e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_d7a94eb5d34b6ceea0c709dde7fac0f9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d66c8bf4b7ba403b4b2536beedeb3363.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_7394912e2fb15a867bdc115a831a937f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_97bdc03bb10c5f88ecc46e5e39d8ceca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_2381c71f4ec384526173657aa5a671fe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_adbd44b762c676fe65c55cb2e95128d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_17d5564212c120126d363265e54dc4d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_c49949ea89ae2ff5933ce8978246834c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_16e0fa4e0e37eb0d14a43ad7d99733cf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_439ef289ea7183c2e15d74cec04a9046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b9424f1cb3e4ab0f8649fa2d8c72bc1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_0cd78c6144875336c825fc1feec7a567.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.