Cuprins:
Franța ar putea trimite 10.000 de soldați
Potrivit planificării europene, această forță de „pacificare” sau „descurajare” ar urma să fie formată din mai multe brigăzi, care nu ar fi desfășurate direct pe linia frontului, dar ar fi pregătite să intervină în cazul unei noi ofensive ruse.
Trupe suplimentare ar rămâne staționate în afara Ucrainei pentru a asigura o reacție rapidă, dacă va fi necesar.
Franța ar putea contribui cu până la 10.000 de militari, iar discuțiile sunt conduse de Franța și Marea Britanie, singurele puteri nucleare din Europa.
Clauză de apărare reciprocă
La negocieri participă și alte țări, printre care Polonia, Germania, Țările de Jos, statele nordice și cele baltice. Ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, a subliniat că planul ar necesita mai mult decât sprijin politic din partea SUA.
Un aspect esențial pentru europeni este modul în care ar trebui să reacționeze în cazul unui atac rusesc asupra forțelor lor.
O variantă discutată prevede o clauză de apărare reciprocă între statele participante, fără ca operațiunea să fie sub egida NATO. În plus, desfășurarea trupelor în Ucraina necesită sprijin intern în fiecare stat, precum și alocarea de resurse militare suplimentare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5fdf7c52d37f735faae9195915ec1a11.jpg)
Polonia și Germania, reticente
În Polonia și Germania, unde se apropie alegerile naționale, există reticență în luarea unor decizii majore privind implicarea militară.
Alte state europene sunt preocupate de riscurile unei astfel de inițiative fără un angajament mai mare din partea SUA. De exemplu, în Olanda, trimiterea de trupe ar necesita aprobarea parlamentului.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că Marea Britanie este pregătită să desfășoare trupe pe teritoriul Ucrainei, dacă va fi necesar, ca parte a unei garanții de securitate.
Aceste discuții vin în timp ce Ucraina și NATO se confruntă cu neînțelegeri legate de tacticile de luptă adoptate de armata lui Volodimir Zelenski.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_12be16174928c1de7d1582f9b566c51e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_7bc0d47865e02ed03e31714f889ef01a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_7573436b80149e0206887facca9732f6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b97905c0079984d5ca989d258bf6a06b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_de88a5cfbe98bb52a9fabbbfe3533f23.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_70494323ae60372a9da79d0f1a4c7720.jpg)