MENIU CAUTĂ
, de Gabriela Boceanu

Tata nu e soțul mamei! Cum se stabilește paternitatea copilului născut în afara căsătoriei

Distribuie

Apariția copiilor în relațiile de concubinaj pune diverse problemele părinților: cei mici nu sunt recunoscuți de către tații lor sau dimpotrivă, aceștia au pretenții abuzive etc. Ce spune Codul civil despre astfel de situații explică avocatnet.ro.

Tata nu e soțul mamei! Cum se stabilește paternitatea copilului născut în afara căsătoriei

Potrivit Codului civil, filiația față de tatăl din afara căsătoriei se stabilește prin recunoaștere sau prin hotărâre judecătorească, după caz” (art. 408).

„Copilul conceput și născut în afara căsătoriei poate fi recunoscut de către tatăl său”, iar „recunoașterea poate fi făcută prin declarație la serviciul de stare civilă, prin înscris autentic sau prin testament și este irevocabilă” (art. 415 și 416). Dacă însă copilul a fost doar conceput în afara căsătoriei, dar s-a născut ulterior, în timp ce mama este într-o relație de căsătorie, el va beneficia de efectul prezumției de paternitate și filiația sa va fi stabilită față de tatăl din căsătorie – prezumție care, firește, poate să fie răsturnată de către cel interesat, așa cum prevede legea.

Recunoașterea ”cu forța” 

„Dacă tatăl din afara căsătoriei nu îl recunoaşte pe copil de bunăvoie, paternitatea acestuia se poate stabili prin hotărâre judecătorească” (art. 424). Această acțiune în stabilirea paternității copilului poate să fie formulată în instanța civilă „de către copil, de către mamă în numele lui sau de către reprezentantul legal  și chiar și de către moștenitorii copilului” (art. 425). Dacă însă pretinsul tată a decedat între timp, iar acțiunea nu a fost pornită până la decesul său, cel interesat poate să intenteze procesul și împotriva moștenitorilor pretinsului tată, potrivit aceluiași articol.

În continuare, legea îi mai oferă copilului din afara căsătoriei și o prezumție în ajutor: „paternitatea se prezumă dacă se dovedeşte că pretinsul tată a convieţuit cu mama copilului în perioada timpului legal al concepţiunii”, însă și această prezumție poate fi răsturnată ulterior (art. 426). Pentru a înțelege la ce se referă timpul legal al concepțiunii, Codul civil ne spune că este intervalul de timp cuprins între a trei suta şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului” și că acesta se calculează zi cu zi (art. 412). Ceea ce este important de știut în legătură cu stabilirea paternității în acest caz este că pe parcursul vieții copilului, acțiunea poate fi exercitată oricând – cu alte cuvinte, „nu se prescrie în timpul vieții copilului” (art. 427).

Autoritatea părintească se exercită diferit

Cine și cum exercită autoritatea părintească este însă problema cea mai mare a părinților concubini. Pe scurt, autoritatea părintească înseamnă toate drepturile și obligațiile pe care un părinte le are în legătură cu copilul său. În continuare, pentru a simplifica cât mai mult explicațiile, vom considera mai multe situații, potrivit art. 505 din Codul civil:

  • copilul nu a fost recunoscut de către tatăl său:autoritatea părintească se exercită doar de către mamă,
  • copilul are filiația stabilită față de ambii părinți, iar aceștia conviețuiesc:autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți;
  • copilul a fost recunoscut de către tatăl său, dar părinții nu conviețuiesc: modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, în același mod ca pentru părinții care divorțează.

Citește și: Durul Velea a dat-o de gard! În ce hal a putut să-l transforme paternitatea!

Comentarii