Mergi direct la conținut »
Taxa pe sare a schimbat istoria! A fost unul dintre motivele destrămării Imperiului Chinez și scânteia care a aprins Revoluţia din Franţa
Ştiri Libertatea > Ştiri > Taxa pe sare a schimbat istoria! A fost unul dintre motivele destrămării Imperiului Chinez și scânteia care a aprins Revoluţia din Franţa

Taxa pe sare a schimbat istoria! A fost unul dintre motivele destrămării Imperiului Chinez și scânteia care a aprins Revoluţia din Franţa

Ingenioşii care ne-au mărit impozitul pe case, taxând, ca suprafaţă utilă, inclusiv pereţii apartamentelor, nu au descoperit roata. De-a lungul vremii, oamenii au plătit dări dintre cele mai inepte, inventate pentru a mări bugetul statului ori a umple vistieria stăpânirii, după caz.

De Petre Dobrescu,

Egiptul Antic: uleiul pentru gătit era supus taxelor şi nu putea fi refolosit.

Roma, secolul I d.Hr: împăratul Vespasian a hotărât să impoziteze urina. Mai exact, pe cei care cumpărau urina şi-o foloseau în procese precum argăsirea pieilor sau curăţarea togilor. “Materia primă” era colectată din latrinele publice.

Tot în Roma Antică, sclavul eliberat de stăpânul său trebuia să plătească o taxă către stat, ca validare a nou-câştigatei libertăţi. Se ridica la 10% din preţul cu care sclavul fusese cumpărat de ultimul stăpân.

În Evul Mediu, în mai multe ţinuturi europene a existat taxa pe săpun. Britanicii au renunţat la ea abia în 1835.

Rusia, secolul al XVIII-lea: ţarul Petru cel Mare a pus taxă pe bărbi, în speranţa că asta va determina bărbaţii să adopte noua modă vest-europeană. Cei care plăteau taxa anuală de 50 de ruble primeau la schimb o monedă de cupru pe post de chitanţă.

Franţa, India şi China au avut de tras din pricina taxei pe sare, una dintre cele mai controversate dări din istoria omenirii. Această taxă e parţial responsabilă pentru destrămarea Imperiului Chinez şi unul dintre factorii care au declanşat Revoluţia franceză. În India, Ghandi a condus un protest împotriva impozitării puse pe sare în 1930. Şi britanicii au avut, la un moment dat, taxă pe sare.

DOCUMENT | Adevărata cifră a infectaților cu COVID-19 de la Spitalul Militar
Recomandări

DOCUMENT | Adevărata cifră a infectaților cu COVID-19 de la Spitalul Militar

 

Canada, 1885: a apărut taxa pe cap de chinez. Oricât de bizar ar părea, avea menirea de a descuraja imigranţii asiatici să intre în Canada. În 1923, autorităţile au promulgat o lege care să interzică pur şi simplu pătrunderea chinezilor pe teritoriul ţării…

Britanicii, campioni

Secolul al XII-lea. Henric I a hotărât să-i taxeze pe cavalerii care refuză să lupte în război. La începutul secolului următor, regele John a mărit această dare cu 300%. Se spune că decizia lui ar fi dus la crearea Magna Carta, menită să limiteze puterile monarhului şi să împiedice astfel abuzurile.

Anul 1535. Henric al VIII-lea a pus impozit pe bărbi (a fost primul care a adoptat această lege, ţarul Petru cel Mare doar i-a urmat exemplul), ca să adune bani în vistierie, dar pe sine s-a scutit de la plata dării. Fiica lui, Elizabeth I, a reintrodus taxa, penalizând toţi bărbaţii care aveau bărbi mai mari de două săptămâni.

Rareș Bogdan lansează un fake news planetar: „Tratamentul împotriva COVID-19 este gata. Vindecă în trei ore”
Recomandări

Rareș Bogdan lansează un fake news planetar: „Tratamentul împotriva COVID-19 este gata. Vindecă în trei ore”

 

Secolul al XVI-lea: s-a pus impozit pe jocul de cărţi. Apoi, în 1710, taxa a crescut enorm şi s-a decis să se impoziteze şi jocurile cu zaruri. Abia în 1960 au fost revocate aceste decizii.

Anul 1655. Lordul Protector Oliver Cromwell a hotărât, după preluarea puterii, că oricine nu e de acord cu deciziile lui trebuie să plătească o taxă. Regaliştii, inamicii lui declaraţi, erau vizaţi de acest decret, iar Cromwell a folosit o parte din banii luaţi de la ei pentru a fonda o miliţie care-i vâna tot pe ei. Aşa au fost regaliştii şi… vânaţi, şi cu banii luaţi.

Anul 1660: taxa pe coşul de fum. Săracii au început să-şi mascheze hornurile, ca să nu plătească, iar asta a dus, în septembrie 1666, la izbucnirea unui incendiu uriaş, care a ţinut 4 zile. Marele incendiu, cum a rămas în istoria Londrei, a pornit dintr-o brutărie şi s-a extins rapid în restul Londrei. A distrus toată partea medievală, Catedrala St. Paul a ars în întregime, iar din cei 80.000 de locuitori ai oraşului 70.000 şi-ar fi pierdut casele, conform istoricilor. Focul n-a ajuns însă în suburbii şi în zonele locuite de aristocraţi, cum ar fi Westminster. Oficial, doar 6 oameni ar fi murit.

Cronica unor morți colective neglijate în rețeaua privată de dializă Diaverum. 8 decese, mai multe ca în focarul de la Țăndărei
Recomandări

Cronica unor morți colective neglijate în rețeaua privată de dializă Diaverum. 8 decese, mai multe ca în focarul de la Țăndărei

 

Anul 1696: regele William al III-lea introduce impozitul pe ochiul de geam. Erau vizate de taxe îndeosebi ferestrele care dădeau la stradă, aşa că mulţi le-au zidit şi şi-au făcut altele, spre curtea interioară… Au trecut peste 150 de ani până să se renunţe la acest impozit.

Anul 1712: impozit pe tapet. Ca s-o ocolească, oamenii şi-au pictat pereţii, nu i-au mai tapetat.

Anul 1784: apare taxa pe pălărie. Ca să n-o plătească, fabricanţii nu le-au mai spus pălării, ci acoperământ de cap. Ca urmare, decretul a fost, la rându-i, modificat în 1804, impozitân-du-se tot ce reprezenta… acoperământ de cap. Aberanta taxă a fost abrogată în 1811.

Anul 1789: dare pe… lumânare. Oamenii nu aveau voie să-şi fabrice propriile lumânări, dacă nu obţineau licenţă, iar după ce-o obţineau, trebuiau să plătească taxe pentru fiecare lumânare făcută. S-a revenit asupra deciziei în 1831.

Anul 1795: e taxată şi pudra parfumată folosită pentru peruci. Această dare a dus la scăderea dramatică a numărului de peruci vândute şi la declinul acestei mode.

Secolul al XVIII-lea: autorităţile pun taxă pe cărămizi, iar constructorii încep să le facă mai mari, ca să folosească mai puţine şi, astfel, să plătească impozit mai mic. Când s-a prins, guvernul a decis să taxeze nu doar numărul de cărămizi, ci şi mărimea lor. Abia în 1850 s-a renunţat la această dare.

Prezent: taxa pe televizor. Fiecare cetăţean plăteşte impozit în funcţie de câte aparate deţine. Banii se folosesc pentru finanţarea postului BBC.

Se întâmplă în prezent, în America…

Johnstown, Pennsylvania. După ce o inundaţie catastrofală a distrus oraşul în 1936, autorităţile statale au pus taxă pe alcool, pentru a strânge banii necesari reconstruirii. Impozitul există şi azi. Datorită lui, în buget intră în jur de 200 de milioane de dolari.

În Maine există o taxă specială pe afine – una dintre cele mai importante resurse din zonă, se pare.

În Pittsburgh a fost instituită o taxă pe tot ce ţine de industria de divertisment.

În Iowa, Pennsylvania şi New Jersey, aceiaşi dovleci au două preţuri diferite, din cauza taxelor: cei care sunt vânduţi ca materie primă pentru decoraţiuni de Halloween sunt mai scumpi decât cei care vor sfârşi pe masă, în plăcintă.

Autorităţile din Tennessee le-au cerut în 2005 dealer-ilor de droguri să plătească, anonim, taxe pentru substanţele ilegale pe care le vând. N-au ieşit să spună însă şi dacă s-a conformat vreun traficant…

În Arkansas, sunt impozitate piercingurile, tatuajele, epilatul, tratamentele faciale şi corporale şi… irigarea colonului.

În Chicago, prăjiturile făcute cu făină sunt mai ieftine decât cele preparate fără, din cauza unei taxe bizare, care le include pe cele dintâi la hrană esenţială, iar pe celelalte, la dulciuri.

În California, fructele proaspete sunt cu 33% mai scumpe la vendomate decât în magazine, din cauza unei taxe impuse de autorităţi.

Conectarea la internet e taxată în Wisconsin.

Tacâmurile sunt scutite de impozit în Colorado, mai puţin paiele şi capacele pentru paharele de plastic. Explicaţia: nu sunt considerate esenţiale, ci, mai degrabă, un moft.

În Maryland există taxa pe apa de ploaie. Cu cât ai proprietatea mai mare, cu atât plăteşti mai mult, fiindcă se calculează în funcţie de câtă ploaie cade la tine în curte…

Close
Închide
  Close