Tinerii absolvenți rămân fără locuri de muncă. Cum le fură AI-ul joburile înainte să înceapă cariera

Tinerii la început de carieră, în competiție cu AI-ul

Pentru tinerii proaspăt absolvenți de liceu sau facultate care caută primul loc de muncă, concurența nu mai vine doar din partea colegilor de generație, ci și din partea inteligenței artificiale. AI-ul elimină practic toate pozițiile gândite pentru angajații începători sau pentru personal tânăr, cu competențe de bază și puțină sau deloc experiență profesională.

De ce să investești într-un angajat care trebuie format, fără competențe specializate, când aceleași funcții pot fi îndeplinite de o AI?

The Guardian citează datele îngrijorătoare ale unei cercetări internaționale realizate de British Standards Institution. Studiul arată că 41% dintre companiile intervievate în China, Japonia, Australia, Franța, Germania, SUA și Marea Britanie au declarat că, de fiecare dată când apar noi nevoi de muncă, este deja o practică obișnuită să exploreze mai întâi soluții bazate pe AI, înainte de a angaja o persoană.

O generație întreagă riscă să nu se formeze profesional

Pe fondul reducerii cu aproape două cincimi a locurilor disponibile pentru angajații începători și a unei noi scăderi anticipate până în 2026, managerii intervievați consideră că merită efortul. 55% dintre ei susțin că beneficiile implementării AI în companii compensează pe deplin impactul negativ asupra forței de muncă.

Mulți manageri recunosc că locul de muncă cu care și-au început cariera nu mai există astăzi și, dacă ar exista, ar fi îndeplinit de o AI. Riscul este însă că acest lucru va crea o astfel de contracție a forței de muncă încât va duce la lipsa de pregătire profesională a unei întregi generații.

Fapt ce va avea, evident, consecințe sociale și economice devastatoare, atât de mult încât mulți cred că o apocalipsă a locurilor de muncă este doar o chestiune de timp.

Piața muncii refuză juniorii. Tânăr inginer, absolvent la Cluj: „Am aplicat peste tot, dar nu am avut noroc”

Tot mai mulți absolvenți din domenii tehnice, de la IT și electronică, la automatizări și telecomunicații, reclamă faptul că piața muncii „s-a închis” pentru juniori. Companiile caută specialiști cu experiență, iar posturile dedicate debutanților au devenit rare.

Este și cazul unui absolvent al Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din Cluj-Napoca. În vara acestui an, tânărul a terminat studiile de licență și a început masterul în același domeniu, visând la o carieră în inginerie electronică sau telecomunicații. Realitatea pieței muncii însă i-a spulberat rapid entuziasmul. „Cum îți găsești primul job în inginerie când pare că nimeni nu caută juniori? Am terminat în vară Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din Cluj-Napoca, iar acum am început masterul în același domeniu. În perioada asta încerc să-mi găsesc primul job în zona de inginerie electronică, telecomunicații sau ceva pe partea de inginerie. Am aplicat cam peste tot pe LinkedIn, eJobs etc., dar deocamdată n-am avut noroc și sincer nu mai știu foarte bine cum să abordez situația”, a mărturisit tânărul pe o platformă de socializare.

În timp ce unele firme preferă să recruteze direct specialiști, absolvenții ajung să se lovească de un paradox: nu pot fi angajați fără experiență, dar nu pot dobândi experiență fără să fie angajați.

Ce joburi din România sunt cele mai expuse la automatizare

Cele mai expuse joburi din România la automatizare, conform unor studii recente și analize de la Microsoft și alte surse, includ în special profesii cu sarcini repetitive, standardizate sau bazate pe procesare de informații. Iată câteva dintre cele mai vulnerabile ocupații:

• Interpreți și traducători (98% automatizabili)
• Istorici (91%)
• Matematicieni (91%)
• Corectori (91%)
• Programatori automați (90%)
• Scriitori și autori (85%)
• Asistenți statistici (85%)
• Reprezentanți de vânzări (84%)
• Redactori tehnici (83%)
• Jurnaliști (81%)
• Operator telefonic (80%)
• Editor (78%)
• Analiști politici și marketing (71%-77%)
• DJ și prezentatori radio (74%-77%)
• Oameni de știință în date (77%)
• Dezvoltatori web (73%)
• Reprezentanți servicii clienți (72%)
• Agenți de turism și bilete (71%)
• Telemarketeri (66%)
• Specialiști PR, arhiviști, promoteri de produse (peste 60%)
• Angajați la ghișee și funcții administrative de birou (62%)

Aceste meserii se află frecvent în domenii care implică prelucrarea de texte, date, comunicare, vânzări și activități administrative, toate susceptibile să fie automatizate prin AI și roboți software. În schimb, meseriile care necesită empatie, creativitate, judecată umană complexă sau prezență fizică directă (de exemplu, medici, infirmieri, muncitori în construcții) sunt mult mai puțin expuse la automatizare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE