Tinerii români nu vor nici să studieze, nici să muncească: „Au mai multe șanse să rămână excluși”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România se confruntă cu o problemă majoră în rândul tinerilor: criza integrării pe piața muncii. În ultimii ani, țara noastră a înregistrat rate alarmante ale tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învață sau nu participă la programe de formare (NEET).
Cuprins:
Nici la muncă, nici la școală
În 2023, România deținea cea mai mare rată NEET din Uniunea Europeană, de 19%, potrivit raportului The situation of young people in the European Union.
Mai mult, rata tinerilor care nu muncesc și nu urmează cursuri a crescut considerabil față de 2019, când era de 16,8%. România este singura dintre țările din UE în care situația s-a înrăutățit în loc să se îmbunătățească.
Și nu doar atât: rata șomajului în rândul tinerilor a crescut continuu, ajungând la 14,1% în 2024, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru sistemul educațional și piața muncii.
Sociologul Robert Santa, cercetător-șef Rethink, a explicat pentru Libertatea care sunt motivele pentru care am ajuns aici.
„Sunt mai multe motive care combinate duc la rezultatul ăsta. În primul rând, clar, avem foarte mulți tineri care subperformează în sistemul de educație, din varii motive. Avem o rată ridicată de părăsire timpurie a școlii, cea mai mare din Europeană. Avem o rată relativ mică de tineri care urmează programe post-liceale și studii universitare.
Practic, foarte multe persoane nu au calificări care le permit să obțină joburi foarte bune pe piața muncii. Și atunci mulți renunță, mulți efectiv nu reușesc, chiar dacă încearcă, și rămân pe margine în sensul acesta.”, subliniază sociologul.
Abandonul școlar în România
Mai precis, România este pe primul loc în UE în ceea ce privește abandonul școlar timpuriu, cu o rată de 16,8%, în timp ce media UE e de 9,3%, conform Eurostat.
Este vorba de tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, care au absolvit cel puțin gimnaziul și care refuză să-și continue studiile.
Sărăcia este unul din motivele pentru care mulți tineri renunță la școală.
De altfel, unul din patru copiii din satele din România, merge seara la culcare flămând, arată datele World Vision România. Iar unul din 10 liceeni nu are suficientă mâncare.
„Foarte mulți copii cresc în sărăcie în România peste o treime. Motiv pentru care, din nou, avem efect în cascadă: în sărăcie când sunt copii, rezultate educaționale slabe și de multe ori nici nu reușesc să găsească locuri de muncă.”, a adăugat Robert Santa.
Educația, cheia integrării tinerilor pe piața muncii
După cum arată cele mai recente date Eurostat, tinerii cu un nivel scăzut de educație sunt cei mai vulnerabili.
Rata șomajului pentru tinerii care nu au terminat decât gimnaziul a fost de 27,1% în România, în 2024, potrivit Eurostat.
Asta arată deficiențele evidente ale unui sistem educațional care nu reușește să răspundă cerințelor pieței muncii.
Ne lipsește „educația axată pe a dobândii competențe care sunt utilizabile pe piață muncii”, subliniază sociologul Robert Santa.
„O să fiu puțin mai optimist. Avem câteva eforturi recente care sper ca în anii următor să aibă un impact pozitiv. În primul rând, legile educației din 2023 au venit cu foarte multe reforme fix în zona asta. Unul este reprezentat de transformarea întregului sistem de învățământ profesional, convertirea lui în regim dual, care implică o mai mare legătură între școală și un angajator.”, a completta acesta.
Aceste școli, care sunt „destul de puține” momentan, dau rezultate bune, pentru că pun elevul în legătură cu angajatorul”, unde acesta face practică.
„De obicei angajatorii care se implică sunt fix cei care au nevoie de forță de muncă. Și atunci se creează și o legătură naturală, un network.”
Apoi, prin PNRR, „s-a creat premisia constituirii de programe în regim dual la nivel universitar”.
„Sper să absorbim banii pe direcția asta, există inclusiv 20 de campusuri integrate în care se va sprijini crearea de ecosisteme de formare, în care elevul intră în clasa nouă, într-o linie de formare duală și are oportunitatea de a-și continua studiile într-un program dual similar la facultate. Sau să facă un pas în lateral și să intre pe piața muncii.”, a mai spus sociologul.
Cu toate acestea, „efectele benefice” ale acestor programe „le vom vedea în patru-cinci ani”.
Intrare anevoiasă a tinerilor pe piața muncii
Pentru tinerii din România, tranziția de la educație la muncă este adesea anevoioasă.
Asta și pentru că nu există suficiente programe de formare care să îi ajute să dobândească abilități necesare în domenii relevante. Dar nici o legătură între piața muncii și unitățile de învățământ.
În sistemul educațional din România lipsește componenta practică. Practic, căpătăm foarte multe cunoștințe teoretice la școală, liceu sau facultate, însă nu suntem învățați să le punem în practică.
„României îi lipsesc multe ingrediente pentru a face partea asta de armonizare între speranțele tinerilor și dorințele lor de intrare pe piață muncii și nevoile angajatorilor. Nu ai o cartografiere sistematică a locurilor de muncă și a nevoilor de formare încă. Există și un oarecare trend global în care tinerii sunt mai puțin motivați să intre în piața muncii în anumite contexte. Mai ales din cauză că salariile sunt destul de mici pentru entry level.”, a artătat cercetătorul șef Rethink.
Dar ce fac tinerii care nu merg nici la școală nici la muncă?
„Pe unii îi țin părinții, unii mai ales din zonele sărace, pleacă la muncă în străinătate, iar alții mai muncesc sezonier în anumite zone din diaspora în care s-au format comunități de români.”
Tinerii riscă să rămână „excluși”
Tinerii nu reușesc să intre pe piața muncii și pentru că nu au conexiuni, legături, cu oameni din diverse domenii, care i-ar putea ajuta să obțină mai ușor un loc de muncă, la început de carieră.
„E clar că tinerii se simt pierduți în multe perspective. În clipa în care ajungi izolat e foarte greu să faci curajul sau să faci pasul în afara bulei tale și să cauți oportunități, ești efectiv izolat de ele. Nu mai ajungi natural la oportunități noi. Emanciparea asta tânărului e puternic dependentă de ce network-uri are. Dacă persoanele ajung să fie mai singure, să traiască mai izolate, amploarea acestor network-uri scade și asta nu ajută în procesul de emancipare deloc.”, a concluzionat sociologul.
Chiar dacă nu pare o urgență, fenomenul ne va afecta pe termen lung.
„Nu e o problemă care are un impact total imediat, dar îmi e foarte frică că deja avem situația asta cu NEET, înainte să înceapă măsurile de ajustare fiscală care vor lovi economia.”
Astfel, România trebuie să găsească cât mai repede soluții pentru acești tineri, care „au mai multe șanse să rămână excluși”, dacă nu pot intra în mod corespunzător pe piața muncii.
„Mai e o chestie ciudată cu fenomenul de NEET, cu cât stai mai mult în starea asta de marginalizare, în care nu muncești, nu ai acces la educație, cu atât șansa să scapi, scade. Sunt multe studii care arată, de exemplu, că tu, ca șomer, cu cât ești mai mult timp șomer, cu atâția e mai dificil să intri pe piața muncii. Asta dă o oarecare urgență rezolvării fenomenului”, a evidențiat Robert Santa.
