Cuprins:
Elevul eminent implicat în toate evenimentele
Născut la Stolac, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar, numele său este asociat cu o multitudine de roluri – membru al organizațiilor revoluționare „Tânăra Bosnie” și „Mâna Neagră”, participant la Războaiele Balcanice și Primul Război Mondial, agent al serviciilor secrete sovietice și al Cominternului.
Elev eminent, a fost trimis de municipalitate la liceul din Sarajevo, însă după anexarea Bosniei de către Austro-Ungaria în 1908, s-a mutat la Belgrad, unde a aderat la „Tânăra Bosnie”, mișcarea care a organizat asasinarea arhiducele Franz Ferdinand.
În Primul Război Balcanic, a servit ca sergent în armata sârbă, primind medalia Obilić pentru vitejie. După absolvirea liceului în 1913, a plecat cu o bursă guvernamentală la Lausanne, Geneva și Paris pentru a studia dreptul, dar la izbucnirea Primului Război Mondial s-a întors în Serbia.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/vojvodatankosicwithhisbandbalkanwars-1024x737.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_daa836a015e991caa1bed8ee70b2a342.jpg)
În 1914, liderul „Mâinii Negre”, Dragutin Dimitrijević Apis, l-a desemnat corespondent în Armata Užice, iar un an mai târziu l-a trimis în Rusia pentru a recruta voluntari. A reușit să aducă o mie de combatanți într-un moment critic pentru armata sârbă.
După execuția lui Apis la ordinul prințului moștenitor Alexandru Karađorđević, Golubić a fost condamnat la un an de închisoare. În 1921, după ce a jurat răzbunare pentru Apis în timp ce trecea mașina regelui la Terazije, a fost arestat și ulterior a fugit la Viena, unde a trăit opt ani și s-a alăturat Partidului Comunist.
Apreciat de Stalin, temut de Tito
După mai multe arestări, a fost exilat la Berlin, apoi s-a mutat la Praga și Moscova, unde probabil a început colaborarea cu serviciile sovietice. Stalin l-a apreciat, iar unele surse susțin că Golubić a avut un rol esențial în depistarea lui Troțki, care, după conflictul cu Stalin, s-a refugiat în Mexic în 1937.
Se spune că Mustafa a sedus-o pe Frida Kahlo, care l-a trădat pe Troțki, oferind informații despre locația acestuia. În august 1940, agentul sovietic Ramón Mercader l-a asasinat pe Troțki cu un târnăcop.
În martie 1941, Golubić a jucat un rol important în lovitura de stat din Iugoslavia, facilitând semnarea unui acord de prietenie cu Uniunea Sovietică.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_51c85ce42970b6cdd5f14640163ed5cb.jpg)
După ocuparea Belgradului de către germani, s-a întors în oraș, iar scopul său rămâne incert – fie trebuia să conducă Rezistența comunistă, fie să-l elimine pe Tito. Temându-se de el, Ivan Stevo Krajačić l-a denunțat la Gestapo, posibil chiar la ordinul lui Tito.
Torturat îngrozitor
Golubić a fost arestat pe 7 iunie 1941 la Belgrad și torturat îngrozitor – i-au fost rupte brațele, un picior, mai multe coaste și i-au fost scoși dinții.
Cu toate acestea, nu a dezvăluit nicio informație. În cele din urmă, a fost dus într-un scaun în Pioneer Park și împușcat. Data execuției variază, fiind menționată fie 26 iunie, fie începutul lunii iulie 1941.
Moartea sa este învăluită în mister – unele surse susțin că trupul său nu a fost găsit, altele că a fost exhumat de agenți sovietici și înmormântat cu onoruri la Moscova.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/plocamustafegolubica.jpg)
Cert este că Golubić a fost o figură enigmatică, respectată și temută, un om despre care s-au țesut numeroase legende – de la presupusa sa relație cu Greta Garbo la spionajul pentru Stalin, furtul planurilor unui avion francez și chiar deghizarea într-un cizmar în Leskovac.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1b9531073c064d6230e2cf293e742d3d.jpg)
În lipsa unor dovezi concrete, Mustafa Golubić rămâne o figură legendară, un erou pentru unii, un trădător pentru alții, dar în mod cert unul dintre cei mai misterioși agenți din istoria modernă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a25ef83be6cf74a4c636b5a407f5e198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d06bd5e6affed972a4e04d96acea21e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1670b4f7a2c7f914146926dad0c1165d.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4d882f28c88e0425df140c97609ddde.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_c92b13e8f3a06c79355a674a87e41c50.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_fc8e66baa8339fed7d3d6e8479062906.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_d879aedb07b38409d87aeb354e060f41.jpg)