“Negustorii de sclavi” si-au facut aparitia chiar in capitala Romaniei. Acestia “vindeau” fermierilor spanioli capsunari care erau respinsi in urma interviurilor date la Oficiul National pentru Migratia Fortei de Munca.


Potrivit procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, dorinta romanilor de a strange cu orice pret o bruma de bani a generat o adevarata retea de traficanti de capsunari. Astfel, foste angajate ale Oficiului National pentru Migratia Fortei de Munca (ONMFM) si-au infiintat societati comerciale cu obiect de activitate “selectia si plasarea fortei de munca”, devenind si reprezentante ale unor organizatii spaniole care le-au mandatat sa recruteze capsunari. Schema a functionat cu profituri uriase pentru “traficanti”. Practic, romanilor respinsi in urma interviului de la ONMFM  li se propuneau contra cost contracte nominale de lucru in Spania, fara a mai fi nevoie sa si depuna dosarele la Oficiu.


Comisionul solicitat era de 300 de euro, plus inca 100 pentru fiecare luna muncita in Spania, iar romanii care acceptau aceste conditii primeau adresa unde se perfecta afacerea. Potrivit   dosarului instrumentat de procurori, traficantii de capsunari lucrau in complicitate chiar cu functionari din cadrul Ambasadei Spaniei la Bucuresti: “Dorina Presura, Stamate Cristina, Avramesc Raluca si Alina Iancu, cu acordul si stiinta personalului consular sterg cu pasta corectoare numele persoanei selectionate prin Oficiu si recompleteaza cu numele uneia din persoanele care a acceptat sa plateasca pentru obtinerea contractului. Viza de munca aplicata pe pasaport nu mai e completata electronic, ci olograf, fara a avea inscrise codurile personale de identificare eliberate fiecarului lucrator de Ministerul Muncii din Spania. Cu toate acestea, Toribio de Prado Perez, consulul Spaniei la Bucuresti, semneaza aceste vize de munca si le stampileaza.”


 Mai mult, romanii ajunsi la munca prin intermediul acestei retele au aflat pe propria piele  ce inseamna sa te simti “sclav”. Beneficiara a unui astfel de contract nominal, Stefania B. s-a trezit “a nimanui” atunci cand s-a imbolnavit.


“Am fost plecata in primavara acestui an la cules de capsune, in provincia Huelva. Am apucat sa muncesc doar patru zile, pentru ca intepenisem de spate si aproape ca nu-mi mai puteam misca picioarele”, ne-a povestit femeia. Problemele ei erau insa abia la inceput. “A trebuit sa astept sa fiu dusa la medic cand a binevoit administratorul. Vreo trei saptamani am stat in camera si mi-am platit singura medicamentele, mancarea si apa. Intr-un final, a mers cu mine la spitalul din Huelva, unde medicul a constatat ca as avea o vertebra fisurata”.


Femeia spune ca desi i-a rugat pe angajatori sa-i gaseasca altceva de lucru la ferma, acestia au anuntat-o ca o fac “pachet” si o trimit in Romania. “Mi s-au adus acte cu date false, din care rezulta ca am lucrat 10 zile si ca eu plec in Romania sa ma tratez, revenind in 2007 pentru ca imi va trimite contract nominal. Am semnat foaia de lichidare neavand situatie de iesire”.


Stefania se declara revoltata de “datele false care se trec in aceste acte oficiale si legale” si s-a decis sa traga un semnal de alarma. “Vreau ca autoritatile sa stie ca nimic din ce era inregistrat nu era adevarat. Eu nu am primit contractul de la angajator cu perioada exacta de lucru efectiv. Toate acestea s-au intamplat sub un contract de munca legal. Angajatorii spanioli profita de situatia noastra critica din Romania si fac cu noi ce vor. Cand plecam sa muncim cu contract legal de munca intr-o tara straina n-ar trebui sa beneficiem de niste drepturi si sa fim aparati de abuzuri? Cum este posibil sa fim tratati ca niste sclavi?”, se intreaba femeia, in varsta de 38 de ani.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.