„Trebuie Să Fim Pregătiți Ca Rusia Să Aleagă O Confruntare”. Negocierile Occidentului Cu Moscova Au Intrat în Ultima Zi

Discuțiile de joi, care au loc în cadrul Consiliului Permanent al OSCE, vin la o zi după negocierile NATO-Rusia, la finalul cărora viceminiştrii de externe american şi rus, Wendy Sherman şi Serghei Riabkov, au constatat „divergenţele” lor profunde.

Miercuri seară, secretarul general al NATO s-a arătat destul de pesimist cu privire la rezultatul negocierilor și a avertizat că „aliații trebuie să rămână lucizi”.

„Rusia a mobilizat 100.000 de militari, vehicule armate, artilerie și drone la granițele Ucrainei și are un discurs amenințător. Aceasta este problema”, a spus el.

„Trebuie să fim pregătiți ca Rusia să aleagă o confruntare”, a mai spus Stoltenberg, care a subliniat totodată că o astfel de confruntare ar fi „o gravă eroare strategică, ce va avea consecințe serioase”, a spus el, citat de presa belgiană.

Potrivit relatărilor sosite de la aceste negocieri, aliații NATO nu s-au arătat dispuși să răspundă pozitiv principalei revendicări a Rusiei, care vrea asigurări legale cum că Ucraina nu va adera niciodată la Alianța Nord-Atlantică.

Nici de la discuțiile din Viena nu se așteaptă mari rezultate.

„Nu cred că vor exista rezultate concrete în această săptămână. Obiectivul nostru principal este de a stabili un dialog”, a rezumat ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter.

Recomandări

INTERVIU EXCLUSIV. Mărturie din Herson, după distrugerea barajului. „40 de oameni au urcat pe acoperiș, iar în jur pluteau cadavre. Rudele din Odesa spun că marea le-a adus canapele de la noi”

„Poziţiile noastre sunt la antipozi (cu Moscova), dar asta nu înseamnă că nu putem găsi un teren de înţelegere”, a declarat el la postul de televiziune independent rus Dojd.

SUA au pregătit sancțiunile

În vreme ce Rusia folosește mobilizarea militară de la granița ucraineană pentru a presa pentru un rezultat al negocierilor, Washingtonul și-a pregătit și el propriile arme: sancțiunile.

Senatorii americani au anunțat miercuri că au depus un proiect de lege pentru stabilirea de noi sancțiuni ce ar putea afecta serios Rusia în cazul unei intervenții militare în Ucraina, scrie The Moscow Times.

„Vrem să trimitem un mesaj clar: Putin nu trebuie să își prăbușească întreaga economie și nici să sacrifice viețile propriilor oameni într-o încercare inutilă de a redesena harta Europei”, a spus senatorul Bob Mendez, președintele Comisiei de Relații Externe din camera superioară a Congresului american.

Proiectul intitulat „Legea pentru Apărarea Suveranității Ucrainei” prevede sancțiuni directe pentru Vladimir Putin și alți oficiali de top de la Moscova, dar și pentru instituțiile financiare din Rusia.

Legea prevede totodată decuplarea Rusiei de la SWIFT, mecanismul esenţial al finanţelor mondiale.

Recomandări

Filmul crimei din Sectorul 4. Bărbatul căutat pentru crimă i-a mărturisit mamei sale că a omorât-o pe fetiţa de 12 ani

Documentul vorbește în același timp despre oferirea unui ajutor militar adițional în valoare de 500 de milioane de dolari Ucrainei.

Kremlinul a răspuns joi acestor vești, spunând că sancțiunile impuse în mod direct lui Putin ar fi un pas „extrem”, cu efecte grave asupra relațiilor bilaterale.

„Introducerea sancțiunilor împotriva unui șef al guvernului sau al statului este o măsură extremă, comparabilă cu ruperea relațiilor”, a spus purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

„Ce este pregătită Rusia să facă? Rusia este mereu gata și va face mereu ce este în interesul său”, a adăugat oficialul.

Franța nu vrea o nouă Ialta

În acest timp, ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a contracarat revendicările Rusiei cu privire la securitatea din Europa, spunând că acestea ar favoriza apariția blocurilor și a zonelor de influență pe continent.

„Rusia a propus fundamente care seamănă foarte mult cu o revenire la statu quo-ul dinainte de 1975, altfel spus un format de tipul Ialta II, ceea ce înseamnă, de fapt, reapariţia blocurilor, a zonelor de influenţă”, a spus Le Drian într-un interviu pentru AFP, citat de Agerpres.

„Liniile directoare propuse privează anumite ţări de libertatea lor de a alege şi de suveranitate, de aderarea lor la alianţe”, a adăugat el.

Recomandări

EXCLUSIV. Voluntar ucrainean vorbește pentru publicul Libertatea din mijlocul inundațiilor: „Rușii au bombardat centrul de evacuare, abia plecasem de acolo”

„Pentru noi acest lucru este inacceptabil”, a subliniat şeful diplomaţiei franceze, la unison cu SUA şi alte state membre ale Alianţei.

Aceasta ar echivala de fapt cu o nouă împărţire a Europei, la fel precum cea înregistrată la conferinţele de la Ialta, apoi la Potsdam în 1945 între SUA şi Uniunea Sovietică, cele două mari puteri câştigătoare în cel de-al Doilea Război Mondial.

„În faţa unei strategii care doreşte să promoveze o Ialta II, noi trebuie să dezvoltăm o strategie care ar dori să promoveze un Helsinki II, în logica angajamentelor luate în 1975 de către toţi semnatarii acordurilor de la Helsinki, între care URSS de la acea vreme, prelungite apoi prin Carta de la Paris din 1990”, a adăugat Jean-Yves Le Drian.