Cand s-a deschis autostrada Bucuresti-Fetesti am putut simti pentru o perioada placerea sofatului in siguranta, chiar daca viteza de deplasare e de 100 sau 140 de kilometri pe ora. „Domnule, face toti banii”, imi spuneam, nefiind deranjat de taxa perceputa pentru a circula pe aceasta. Anul acesta insa, pentru mine, deplasarea pe autostrada a fost un adevarat cosmar. Aflati probabil in greva spontana, sau plecati la plaja la mare, politistii au lasat de izbeliste autostrada pe timpul noptii, iar salariatii filtrelor de taxare erau interesati doar de incasarea banilor, nu si de cine trece printre bariere. Venind dinspre Constanta, cu greu am putut evita o capra, care patrula linistita printre benzile de circulatie. Cativa kilometri mai tarziu, mergeau agale doua carute „cocosate” de sacii gospodarilor harnici care si-au strans recolta la ora 2 noaptea. Si ca meniul sa fie complet, inainte sa platesc taxa la iesirea dinspre Bucuresti, mi-am taiat o anvelopa intr-o piatra colturoasa.
Mai tarziu am intalnit un echipaj de Politie. M-a oprit sa ma intrebe daca am baut. Cum am calatorit insa pe autostrada „cu plata” de la Fetesti, nu m-a intrebat nimeni. Pentru ca nu intereseaza pe nimeni. Taxa de autostrada nu mai este contravaloarea unui serviciu de calitate. A devenit un simplu bir perceput de stat, pentru care nu primesti nimic in schimb.