Un cunoscut expert în Rusia vorbește la București despre greșeala Vestului: „Am irosit mult timp încercând să descifrăm marele plan al lui Putin, dar el nu există. Putin improvizează. E un judoka”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vladimir Putin a rămas o figură solitară, aflată într-o bulă informaţională pe care nimeni n-are curajul să o contrazică, susţine istoricul britanic Mark Galeotti, unul dintre cei mai buni cunoscători ai Rusiei lui Putin. Acesta a vorbit, într-o conferinţă organizată la Ateneul Român, despre cele mai întâlnite mituri cu privire la liderul de la Kremlin şi despre evoluţia sa la conducerea Rusiei.
Cuprins:
Adolescent vulnerabil, spion mediocru, politician de secol XIX, un simplu oportunist care improvizează, sedus şi manipulat de serviciile de informaţii pe care le controlează, omul sovietic care nu înţelege prezentul, un bătrân care se grăbeşte să intre în istorie. Acesta este adevăratul Vladimir Putin, a susţinut istoricul Mark Galeotti, în cadrul conferinţei „Hai să vorbim despre noul Putin!”, organizată duminică la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.
Mark Galeotti este expert în istoria modernă, politica și securitatea Rusiei, profesor onorific la University College London și director general la Mayak Intelligence, o firmă de consultanță și cercetare specializată în relațiile cu Rusia.<br>
„Putin a fost o figură atât de importantă în ultimii mai bine de 20 de ani şi, cu toate acestea, el a rămas o enigmă. De fapt, este un personaj destul de şters şi plictisitor. Este un om mic - şi nu mă refer numai la înălţime, deşi este mic şi de înălţime. Dar mai ales pentru că este atât de mic şi atât de plictisitor, a devenit o pânză albă şi, pentru atâţia ani, noi ne-am creat propriile noastre versiuni ale lui Putin. Noi am fost cei care au hotărât cum este Putin“, a spus istoricul.
„Toată lumea crede că-l cunoaşte pe Vladimir Vladimirovici”
Acesta a amintit de un mesaj pe care i l-a transmis unul dintre oamenii din anturajul liderului de la Kremlin: „Ce fel de relaţii putem avea noi cu voi, cu Vestul. Pentru că voi nu ne vedeţi, nu ne auziţi. Atât timp cât înţelegeţi ce vreţi din orice mesaj sau orice vânt tras de Putin. Sarcina mea e să încerc să comunic, dar n-a contat ce-am spus, ce cuvinte am pus în discursurile şefului, toată lumea a pretins că ştie mai bine ce înseamnă cu adevărat cuvintele respective, ce-am vrut să spunem cu ele. Toată lumea crede că-l cunoaşte pe Vladimir Vladimirovici”.
Mark Galeotti susţine că, de fapt, Vladimir Putin a spus dintotdeauna care sunt planurile şi credinţele sale, numai că occidentalii nu le-au luat niciodată în seamă, alegând mai degrabă să interpreteze mesajele venite dinspre est. „Ani de zile noi am presupus că el nu vorbeşte serios. Că nu gândeşte într-adevăr că Ucraina nu e o ţară. Că nu a avut aspiraţia de a demonstra că este unul din cei mai mari eroi care au creat statul rus. Noi am presupus că sunt doar vorbe, retorică pentru publicul intern. Iată că ne-am înşelat”, a explicat istoricul.
Putin are o rată de aprobare din partea poporului său care merge până la 87%. Mulţi politicieni şi-ar vinde şi bunica pentru această rată de popularitate. Dar interesant e că are şi o rată a încrederii între 30 şi 40%. Prin urmare, aproape jumătate dintre ruşi sunt de acord cu Putin, dar nu au încredere în el.Mark Galeotti, istoric britanic:
De pe scena Ateneului Român, istoricul Mark Galeotti a demontat mai multe mituri construite în jurul liderului de la Kremlin. Un exemplu: Vladimir Putin, fostul agent KGB, manipulator, sofisticat şi şiret. „Putin a fost în KGB, asta e adevărat. Din fericire însă, noi am avut acces la unele dintre rapoartele lui de evaluare. Este clar că, în calitate de ofiţer KGB, era mediocru. Nu era strălucit, în niciun caz nu era genul de superspion la care aspirase”.
Ce fel de spion era Putin?
Galeotti a povestit că, la începutul carierei în serviciul sovietic de securitate, Vladimir Putin voia să fie un ofiţer de informaţii externe, dar nu a reuşit să intre în acest departament. A fost un ofiţer care se ocupa de siguranţa internă. Faptul că ştia limba germană i-a permis însă să se transfere în serviciul de informaţii străine, la Dresda, în Republica Democrată Germană. „Există o întreagă mitologie care spune că a fost implicat în spionajul tehnic, iar alţii spun că a fost implicat în conducerea unor organizaţii teroriste, facţiuni din Armata Roşie. De fapt, la Dresda, mânuia rapoarte al Stasi (poliţia politică din RDG, n.r.) pentru KGB şi rapoarte al KGB-ului pentru Stasi. Era un funcţionar plictisitor, care avea o muncă plictisitoare. Era un spion, dar nu era James Bond. El spune despre el însuşi că izbânda lui cea mai mare în Germania a fost că s-a îngrăşat, că a băut multă bere şi şi-a cumpărat un frigider drept triumf. Nu a fost niciodată un ofiţer bun de contrainformaţii“, crede Mark Galeotti.
Istoricul a vorbit despre felul în care s-a construit şi a evoluat legătura dintre liderul de la Kremlin şi serviciile secrete ruseşti, începând cu perioada în care tânărul Vladimir Putin se juca printre ruinele unui Leningrad care încă nu-şi revenise după cel de-al Doilea Război Mondial. „El a învăţat două lucruri din acea perioadă: în primul rând, că trebuie să te lupţi pentru locul tău. Unul dintre motivele pentru care a căpătat un interes în lupte şi judo a fost exact acesta. Pentru că, atunci când era copil şi se lupta cu ceilalţi, voia să fie sigur că va câştiga”, a explicat Galeotti.
Vladimir Putin mai spune că una dintre lecţiile cele mai importante pe care le-a învăţat luptându-se şi jucându-se pe străzile din Leningrad este că atunci când eşti într-o luptă, cel mai bine este să dai primul pumn.Mark Galeotti, istoric:
„Al doilea lucru pe care l-a învăţat se leagă de chestiuni de securitate şi de siguranţă. E un om care întotdeauna a căutat siguranţa. Pentru că întotdeauna s-a simţit vulnerabil. Când era copil, s-a alăturat unor bande de stradă şi în cele din urmă a vrut să intre în cea mai puternică bandă din Uniunea Sovietică, KGB. Nu s-a alăturat pentru că voia să fie o maşinărie a Partidului Comunist, ci pentru că voia să se simtă puternic şi protejat”, a susţinut istoricul.
Cele trei rapoarte cu care Putin îşi începe ziua
Acesta a amintit o întâmplare din adolescenţa timpurie a lui Vladimir Putin, care s-a dus la cartierul general al KGB-ului din Leningrad, s-a apropiat de ofiţerii de la uşă şi a întrebat: „Vreau să ştiu cum pot să intru în KGB”. Bărbaţii i-ar fi spus să plece, să facă o facultate şi apoi vor putea sta de vorbă, iar răspunsul tânărului Putin ar fi fost: „Bine, dar ce fel de diplomă să obţin?”. „În drept!”. „Aşa că s-a dus şi a studiat dreptul la Universitatea de Stat din Leningrad şi apoi a intrat în KGB. Avea această fantezie în mintea lui, pentru că crescuse privind filmele cu spioni care erau prezentate la televiziunea rusă şi mereu şi-a închipuit că doar ca spion un om poate să schimbe cursul istoriei”, a explicat Galeotti.
Istoricul britanic spune că Vladimir Putin încă este fascinat de spionaj şi de contrainformaţii şi se bazează exclusiv pe informaţiile venite din această zonă pentru a lua decizii. Potrivit lui Mark Galeotti, preşedintele Rusiei îşi începe ziua cu trei rapoarte scrise: unul de la serviciul de informaţii externe, despre ce se întâmplă în lume, unul de la FSB, serviciul de informaţii interne, iar altul de la FSO, serviciul de protecţie care raportează asupra celorlalte structuri. „Asta înseamnă că serviciile de informații care-i raportează îi pictează imaginea asupra lumii. Ei sunt cei în care are încredere să ştie ce se întâmplă în lume. Am vorbit cu diplomaţi ruşi care s-au plâns că Putin crede mai degrabă ceea ce-i spun spionii lui decât ceea ce-i spun diplomaţii. Putin îşi iubeşte spionii”, crede Galeotti.
„Putin nu joacă şah. El e un judoka”
Un alt mit pe care istoricul Mark Galeotti şi-a propus să-l demonteze pe scena Ateneului Român se referă la abilitatea de strateg a lui Vladimir Putin. „Există mitul că Putin este marele maestru al şahului geopolitic tridimensional, că e mereu cu câteva mişcări înaintea noastră, că anticipează tot ce facem noi. Putin nu joacă şah nici în realitate, nici în politică. Dacă vrem să folosim o metaforă, putem spune că Putin este un judoka. În judo nu gândeşti cu trei mutări înainte cum anume o să câştigi meciul. Te orientezi după ce face adversarul, intri în ring, îl studiezi şi, când găseşti o ocazie, loveşti. Asta face şi Putin. Este un oportunist”, crede istoricul.
Putin încearcă să creeze dezordine, situaţii haotice în care să aibă opţiuni multiple. Şi, de la o zi la alta, să decidă ce are să facă. Câtă vreme nu este complet exclus de pe ring, din meci, mai are şi altă oportunitate. Noi, cei din Occident, am irosit atât de mult timp şi ne-am pierdut în atât de multe analize încercând să descifrăm marele plan al lui Putin când, de fapt, nu există un astfel de plan. El improvizează din mers.Mark Galeotti, istoric:
Un Napoleon al prezentului
Ambiţiile teritoriale ale lui Putin reprezintă un alt mit răspândit în Occident cu privire la liderul de la Kremlin, crede Mark Galeotti. Potrivit acestuia, Vladimir Putin are doar ambiţia de a reuni lumea rusă pentru a face Rusia măreaţă din nou, lucru care i-ar asigura locul în cărţile de istorie. „Putin nu e o personalitate din secolul XXI, eu cred că el nu înţelege prea bine ce înseamnă lumea modernă. Gândirea lui este încă în secolul al XIX-lea. Gândiţi-vă ce face el în Ucraina! Noi credem că este îngrozitor şi de neconceput. Dar din punctul de vedere al unui om de stat din secolul XIX, un Napoleon, un Bismark, există naţiuni puternice care-şi forţează voinţa asupra unor naţiuni mai puțin puternice”, a susţinut Galeotti.
Astfel, ideea lui Putin despre ce înseamnă o naţiune puternică se referă la crearea unei sfere de influenţă asupra unor ţări mai mici. În plus, câtă vreme o mare putere are o voce la nivel internaţional, i se cuvine şi un drept de veto asupra oricărei probleme majore care se întâmplă în lume, chiar dacă nu este direct implicată. „Dacă vrei să rezolvi orice problemă în lume, Rusia trebuie să fie la masa negocierilor. Şi, dacă nu e, atunci el se va asigura că problema nu se poate rezolva până când Rusia nu ajunge de la masa negocierilor”, crede Galeotti.
„A rămas o figură solitară, într-o bulă informaţională”
După ce a demontat miturile care-l înconjoară pe liderul de la Kremlin, istoricul britanic Mark Galeotti a vorbit şi despre felul în care îl vede în prezent pe Vladimir Putin, după mai bine de două decenii de documentare. „Are mari ambiţii şi niciun plan! Aşa că improvizează mult. Este şi un oportunist. A crezut că Ucraina este acolo pentru a fi culeasă - cu economiile puţin zdruncinate de COVID în vest, s-a gândit că Occidentul va fi prea divizat şi prea leneş ca să facă ceva. Este omul sovietic, care nu acceptă că lucrurile se schimbă şi trăieşte încă în perioada în care URSS era o superputere care îşi exercita controlul asupra multor ţări. A rămas o figură solitară, aflată într-o bulă informaţională pe care nimeni n-are curajul să o contrazică”, a susţinut Mark Galeotti.
Putin este un bătrân care se grăbeşte. Prezentările şi acţiunile lui l-au portretizat mereu drept un lider care are control asupra mediului şi asupra propriei persoane. Or, noi am văzut în ultimul timp şi dovezi ale unei lipse de control fizic, mişcări necontrolate ale mâinilor şi picioarelor, predispoziţia la accese de mânie, izbucniri în public, grimase. Acesta nu mai e vechiul Putin. Aşa că speculaţiile că timpul lui se apropie de sfârşit nu sunt nerealiste.Mark Galeotti, istoric britanic:
În acest context, Mark Galeotti crede că decizia lui Putin de a trimite armata rusă în Ucraina este cea mai mare greşeală din cariera liderului de la Kremlin. Când a hotărât să invadeze Ucraina, Putin s-a bazat pe serviciile secrete, care i-au prezentat un stat şovăielnic, ai cărui soldaţi nu vor lupta şi ai cărui politicieni vor face înţelegeri cu ruşii eliberatori, a susţinut istoricul. „Strategia lui s-a bazat în întregime pe această fantasmă, această închipuire despre ceea ce e Ucraina. Până la urmă, a devenit o victimă a manipulării propriului sistem, a dezinformării, a faptului că oamenilor din jurul lui nu li se permite să-şi exprime opinia, să-l contrazică”, crede Mark Galeotti.
Acum, Vladimir Putin este prins în această dilemă a liderului autoritar: nu cred că mai vrea să candideze, dar nici nu se poate retrage. Dacă s-ar pensiona, şi-ar înmâna viaţa, destinul şi bogăţia succesorului său. Ăsta e un lucru foarte greu de făcut de cineva care n-are încredere în nimeni. Pe de altă parte, dacă s-ar retrage după ce-a făcut o faptă eroică, atunci ar avea o poziţie mult mai sigură. Poate că asta a fost dorinţa lui de pensionare.Mark Galeotti, istoric britanic:
FOTO: EPA
