Un fost profesor ucrainean predă online istoria Ucrainei ocupanților ruși. Una dintre lecții a fost vizionată de 1,7 milioane de oameni
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vitalii Dribniția, un profesor ucrainean de istorie, interacționează online cu rușii pentru a combate propaganda Kremlinului despre Ucraina. Cu timpul, și-a dat seama că cei care au cel mai mult de câștigat din eforturile sale sunt, de fapt, ucrainenii, relatează New York Times.
Cuprins:
Discuții aprinse cu rușii
Într-o după-amiază liniștită în Bila Țerkva, un oraș din centrul Ucrainei, istoricul în vârstă de 59 de ani s-a așezat într-o cafenea, a deschis laptopul și s-a conectat la Chatroulette – o platformă online care face legătura între străini din întreaga lume. Scopul lui? Să le predea rușilor – cetățenii unei țări care a invadat Ucraina – istoria adevărată a Ucrainei.
După doar câteva minute, pe ecran a apărut un bărbat rus de vârstă mijlocie, aflat într-un magazin alimentar. Dribniția a început conversația cu o întrebare provocatoare: „Cui aparține Crimeea?” „Nouă”, a răspuns ferm rusul.
A urmat un dialog aprins despre originile istorice ale Ucrainei și Rusiei, războiul de independență din 1917–1921 și limba ucraineană. Deși uneori interlocutorul ezita, la final și-a exprimat refuzul de a accepta argumentele: „Internetul spune tot. Ucraina n-a existat și nu va exista”.
Aceasta a fost doar una dintre sutele de conversații pe care Dribniția, fost profesor de gimnaziu și liceu, le-a purtat cu ruși în ultimii trei ani, în încercarea de a combate ideea că Ucraina e o invenție și, implicit, o anexă legitimă a Rusiei.
Aproape zilnic, Dribniția petrece ore întregi pe Chatroulette, abordând ruși cu întrebări punctuale și argumente istorice, în speranța de a demonta ideile propagate de Kremlin: că Ucraina ar fi fost creată artificial de URSS, că liderii ucraineni sunt neonaziști sau că limba ucraineană este doar un dialect al rusului.
Are un public numeros în Ucraina
Discuțiile lui, filmate și postate pe canalul său de YouTube – „Vox Veritatis” („Vocea Adevărului”, în latină) – au atras un public numeros în Ucraina. Aproape o jumătate de milion de abonați urmăresc conversațiile sale, nu doar pentru a afla informații istorice, ci și pentru a-și întări argumentele în sprijinul suveranității Ucrainei.
Schimburile de idei oferă o perspectivă rară asupra modului în care istoria este folosită ca armă politică în Rusia, evidențiind modul sistematic în care se încearcă ștergerea identității ucrainene – inclusiv prin distrugerea patrimoniului cultural.
„Oamenii, în general, nu-și cunosc propria istorie – e normal. Dar în Rusia, în acest război, nu e doar ignoranță, ci o falsificare activă a istoriei. Eu doar încerc să clarific lucrurile”, a declarat Vitalii Dribniția.
Știe din proprie experiență cum poate fi istoria manipulată politic. A studiat la Kiev în ultimii ani ai URSS, într-o perioadă în care liberalizarea începea să scoată la lumină decenii de fapte ascunse.
Își amintește cum un profesor a numit Holodomorul – foametea provocată de Stalin care a ucis milioane de ucraineni – „o invenție a istoricilor occidentali burghezi”. Mai târziu, același subiect apărea, vag și trunchiat, în Pravda, ziarul oficial comunist.
A început să predea în anul prăbușirii Uniunii Sovietice
„Am intrat la facultate ca studenți sovietici. Dar la absolvire, peisajul ideologic se schimbase radical”, povestește el. A început să predea în 1991, anul prăbușirii Uniunii Sovietice, bazându-se pe surse alternative și cercetări proprii pentru a le preda elevilor o versiune cât mai apropiată de adevăr.
Foștii săi elevi îl descriu ca pe un profesor exigent, dar profund dedicat. „El voia ca fiecare dintre noi să ne înțelegem istoria, pentru că doar așa putem lua decizii informate”, spune Irina Semihailo, azi profesoară de matematică.
S-a pensionat în 2021 din motive de sănătate. În același an, Vladimir Putin a publicat un eseu care susținea că rușii și ucrainenii sunt „un singur popor” – o justificare pentru invazia care avea să urmeze.
Tulburat de această retorică, Dribniția a început să interacționeze online cu ruși, iar după invazie, a transformat acest demers într-un proiect personal de demontare a propagandei.
În videoclipurile sale, se folosește de tactici pedagogice: pune întrebări precise, corectează greșelile și evidențiază contradicțiile din argumentele rușilor.
Rușii mai admit că se înșeală
Într-un clip vizionat de 1,7 milioane de oameni, un rus afirmă că ucrainenii și rușii sunt „frați”. Dribniția întreabă: „Dacă austriecii și ungurii au fost în același imperiu, sunt și ei frați?”. Apoi continuă: „Faptul că două națiuni împărtășesc o religie nu înseamnă că sunt una”.
Uneori, rușii admit că se înșală. Alteori, sunt complet ostili. Doar o mică parte – în special cei care se opun războiului – se arată deschiși la dialog. Un tânăr rus, Dimitri, spune că videoclipurile l-au ajutat să afle lucruri necunoscute despre Ucraina, cum ar fi existența unui stat ucrainean în anii 1910.
Dribniția recunoaște că succesul în schimbarea convingerilor rușilor este limitat. Majoritatea sunt ostili sau repetă narațiunile oficiale. Dar el a realizat că publicul său real este în Ucraina: oameni educați în perioada sovietică, care acum vor să-și înțeleagă istoria reală.
Clipurile sale despre apariția Ucrainei pe hărțile lumii sau despre mișcările naționaliste au milioane de vizualizări. Natalia Tilina, o pensionară de 64 de ani, spune că datorită lui se simte mai încrezătoare în a combate dezinformarea.
Răspunde la toate întrebările
Chiar și în fața întrebărilor dificile – precum colaborarea unor grupări naționaliste cu naziștii în al Doilea Război Mondial – Dribniția nu se ascunde. Recunoaște aceste fapte, dar subliniază și că respectivele grupuri au fost ulterior reprimate de naziști.
După trei ani de muncă intensă, simte oboseala – e mai ușor iritabil, mai puțin răbdător. „Majoritatea celor care intră pe Chatroulette vor doar să răspândească propaganda. Nu sunt acolo pentru adevăr”, mărturisește Vitalii Dribniția.
Totuși, istoricul Yaroslav Hrițak consideră că eforturile sale sunt esențiale: „Dacă nimeni nu corectează narațiunea, atunci Putin câștigă”. Misiunea lui Dribniția este, de fapt, una de restaurare a demnității naționale: „Să arătăm că Ucraina există – ca popor, ca istorie, ca națiune”.
