Un student cheltuie cât un salariu minim pe economie pe cazare și masă în marile centre universitare. Clujul, mai scump ca Bucureștiul

La începutul noului an universitar, costurile vieții studențești din București depășesc salariul minim pe economie, puțin peste 1.500 de lei la acest moment. Cei care au intrat la facultate în 2020 spun că este cel mai scump an din viața lor studențească de până acum. 

„Cheltuielile sunt mult mai mari decât în primii doi ani de facultate, pentru că atunci am stat acasă, din cauza pandemiei. Eu m-am mutat în București abia în anul II, iar costurile au crescut progresiv”, explică pentru Libertatea Ionuț Văduva, un student care anul acesta își va susține licența la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Ce aleg studenții: chirie sau loc la cămin

Ionuț spune că are nevoie de peste 1.900 de lei pe lună pentru a se întreține. Cea mai mare parte a banilor merge la cazare. „Stau în chirie, cu încă doi colegi, într-un apartament de trei camere. Am găsit un loc în Drumul Taberei, cu 340 de euro. Partea mea este în jur de 600 de lei, plus 200 de lei utilitățile”, explică băiatul de 21 de ani.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Studentul la Filosofie spune că a ales să locuiască în chirie după ce a trăit și experiența vieții la cămin. Cheltuielile pentru cazare nu se compară: tariful pentru un loc în căminele Grozăvești ale Universității din București sunt de 140 de lei pentru studenții bugetați și 250 de lei pentru cei cu taxă. Totuși, condițiile de trai sunt minimale. „Nu e cel mai confortabil loc. În camera de cămin din Grozăvești nici măcar nu poți să-ți gătești”, spune Ionuț.

Cât de mari sunt costurile cu mâncarea

Din restul de 1.100 de lei, mai bine de jumătate merge pe mâncare. Însă Ionuț spune că depășește suma de 600 de lei, dacă ia în calcul și diversele chipsuri și alte lucruri de ronțăit pe care și le cumpără. Și, în plus, încă este beneficiarul tradiționalului pachet de la părinți. 

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

Celelalte cheltuieli sunt compuse din tariful pentru transportul în comun – 70 de lei, cu reducere pentru studenți -, sume destinate achiziționării de materiale pentru facultate – 50 de lei lunar – și costuri pentru distracții – până la 150 de lei. „La acestea se adaugă aproximativ 30 de lei pentru Uber, lunar, și 60 de lei drumul către casa părinților. Iar 100-150 de lei sunt costuri pentru lucruri neprevăzute”, spune Ionuț.

Studentul din București spune că cea mai mare parte a veniturilor sale o reprezintă bursele studențești – una socială și una de merit, care împreună însumează 1.400 de lei. Restul banilor vine de la părinți. 

„Am lucrat și eu două luni, în vară, la un retailer de haine. Dar nu am continuat cu jobul, pentru că, fiind anul III, trebuie să mă concentrez pe licență. Unul dintre colegii mei de apartament încă lucrează pentru același magazin și nu e tocmai plăcut”, spune Ionuț.

Clujul, mai scump decât Capitala

Costurile vieții studențești din București sunt similare cu cele din Cluj-Napoca. Totuși, aici chiriile sunt mai mari decât în Capitală: prețul pentru o garsonieră a crescut cu 20%, pentru un apartament cu două camere cu 13%, iar pentru cele cu trei camere cu 15%, arată studiile imobiliare. Prin urmare, o garsonieră care anul trecut costa 250 de euro, anul acesta va putea fi închiriată cu 300 de euro. Iar prețul mediu al unui apartament cu două camere sare de 450 de euro pe lună în Cluj-Napoca.

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Iași și Timișoara, două centre universitare mai accesibile

Raportat la alte centre universitare din țară, prețurile din Cluj sunt cu mult mai mari. De exemplu, suma pe care o dă un student pentru un apartament cu două camere în Cluj-Napoca este echivalentă cu cea pe care o plătește un student din Sibiu, Timișoara sau Iași pentru a închiria un apartament cu trei camere.

Cheltuielile lunare ale unei studente din Iași care stă în chirie se ridică, așadar, la 1.760 de lei: chiria este 1.200 de lei, mâncarea, 500 de lei și transportul lunar 60 de lei.

Viață de student la Iași

În timp ce pentru un student care stă în chirie, majoritatea banilor merg la cazare și întreținere, pentru unul care a ales să locuiască la cămin, cea mai mare cheltuială este cu mâncarea. 

„Chiria este 370 de lei pe lună. Am ales să stau la cămin și din pricina banilor, dar și pentru că e unul dintre cele mai bune cămine ale facultății. Am aproape aceleași condiții ca într-o garsonieră”, explică pentru Libertatea Robert Irimiea, student în anul II la Facultatea de Medicină din Iași.

Totuși, banii pe care îl cheltuie pe mâncare ajung tot la 600 de lei, ca și în cazul lui Ionuț din București. „Primesc și pachet de la părinți, dar doar o dată sau de două ori pe lună, pentru că ei stau departe și nu pot să-mi trimită săptămânal”, spune băiatul în vârstă de 19 ani.

Diferențele mari față de București sau Cluj sunt și în ce privește transportul. Un abonament pentru liniile de transport public în Iași, cu reducere pentru studenți, este de 55 de lei. Iar Robert mai cheltuiește și în jur de 70 de lei, lunar, pentru serviciile de taximetrie.

Câți bani îi rămân unui student pentru distracție

Cheltuielile lui Robert se ridică, lunar, la aproximativ 1.700 de lei, cu 200-300 de lei care merg la materiale de studiu. Momentan, studentul din Iași nu își caută un job, însă ia în considerare această variantă începând cu anul următor. 

„Iau bursă de studiu de la facultate, care este 600 de lei. Anul trecut am mai luat și o bursă de la Rotary Iași Curtea Domnească, care m-a ajutat foarte mult. Anul ăsta am depus dosarul și aștept rezultatele, dar cred că voi fi admis, pentru că am avut note mari”, spune Robert. 

Tânărul susține că banii adunați din cele două burse i-au ajuns pentru a duce o viață de student liniștită. „Am putut să ies în oraș cu colegii, să merg la petreceri când era cazul. Îmi rămâneau maximum vreo 300-400 de lei pentru distracție”, spune Robert.

De altfel, și mersul la liceu a fost o luptă pentru cei doi. Aceștia au beneficiat de programul „Vreau în clasa a 9-a” al Organizației World Vision. În România, doi din zece părinți nu-și pot susține copiii la liceu din cauza veniturilor mici. Abandonul școlar din rural se reflectă și în mediul universitar: doar 8 din 100 de elevii de la țară termină o facultate. 

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro