Unde se clasează România în statisticile globale ale criminalității organizate: S-au dezvoltat rețelele mafiote, au crescut nivelul taxelor de protecție, comerțul cu „fake”-uri și traficul de droguri sintetice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Economia globală a criminalității a cunoscut numeroase schimbări în ultimii 3 ani, iar această schimbare de tendință este ilustrată de „Indexul Global al Criminalității organizate”, publicat recent de agenția specializată a ONU și citat de Blikk. Agenția a evaluat amploarea, tipurile, tendințele criminalității în 193 de țări din întreaga lume, precum și rezistența organizațiilor statale.
Cuprins:
- Ce este Indexul Global al Crimei Organizate
- Creștere semnificativă a infracțiunilor nonviolente, cum ar fi criminalitatea financiară și criminalitatea cibernetică
- Top 10 criminalitate, clasament general
- Top 10 grupări de crimă organizată
- Top 10 actori statali implicați
- Top 10 reziliență
- Unde se situează România?
- La noi, a crescut nivelul de extorcare și al taxelor de protecție, comerțul cu „fake”-uri și traficul de droguri sintetice
- S-au dezvoltat rețelele de tip mafiot
- Capacitatea autorităților de a răspunde a scăzut ușor
- Unde eram în 2023
- Criminalitatea globală este în creștere
- Cooperarea internațională s-a deteriorat
- România se află pe locul 113 din 193 de națiuni, cu o rată generală a criminalității de 4,83.
- Pe măsură ce piața drogurilor s-a transformat, drogurile sintetice au devenit dominante. În rândul grupărilor criminale, rețele de tip mafiot sunt în expansiune, în timp ce prezența actorilor de afaceri și afiliați statului este în creștere.
- Cooperarea internațională în domeniul criminalității între țări arată un ușor declin în lupta împotriva criminalității.
Ce este Indexul Global al Crimei Organizate
Indexul Global al Crimei Organizate e publicat de Inițiativa Globală împotriva Crimei Organizate Transnaționale (GI-TOC). Indicele evaluează capacitatea a 193 de state membre ale ONU de a rezista amenințărilor criminale, analizează criminalitatea organizată la nivel global și include noi indicatori pentru a măsura activități precum infracțiunile financiare, criminalitatea cibernetică, comerțul ilicit și bunurile contrafăcute.
Indicele global al criminalității organizate se bazează pe 3 elemente-cheie:
- amploarea, dimensiunea și impactul a 15 categorii de infracţiuni;
- structura și influența a 5 tipuri de participanți la activități infracționale;
- capacitatea țărilor de a combate criminalitatea organizată, măsurată prin 12 elemente de reziliență.
Creștere semnificativă a infracțiunilor nonviolente, cum ar fi criminalitatea financiară și criminalitatea cibernetică
Rezultatele combinate arată o tendință semnificativă și în creștere rapidă: o creștere semnificativă a infracțiunilor nonviolente, cum ar fi criminalitatea financiară și criminalitatea cibernetică, conform rezumatului din acest an al Indexului Global al Criminalității Organizate al ONU.
Aceste forme „invizibile” de criminalitate organizată se bazează mai puțin pe metodele violente tradiționale sau pe corupție, dar sunt mai integrate în sistemele financiare și digitale transnaționale și sunt adesea mult mai greu de detectat.
În ciuda absenței violenței în aceste economii ilegale, ele provoacă daune incomensurabile. Frauda financiară și criminalitatea cibernetică au un cost ridicat pentru victimele lor, persoane fizice, întreprinderi și state.
În mod similar, piața drogurilor s-a schimbat dramatic: drogurile sintetice și cocaina au preluat rapid controlul asupra comerțului și consumului de droguri la nivel mondial.
Acest lucru „demonstrează capacitatea actorilor criminali de a valorifica preferințele consumatorilor în schimbare, evoluțiile tehnologice în producție și rețelele de trafic din ce în ce mai interconectate”.
Contrafacerea, o altă infracțiune „silențioasă”, devine, de asemenea, tot mai răspândită, conform datelor agregate. Inflația, o economie slabă, nesiguranța locurilor de muncă și războaiele comerciale alimentează această piață, deoarece consumatorii cu o putere de cumpărare mai redusă caută produse mai ieftine.
Lumea se află la o răscruce când vine vorba de gestionarea economiilor ilicite. Crima organizată subminează democrația, suveranitatea statelor și chiar pacea și securitatea internațională. Ordinea bazată pe reguli care a prevalat timp de decenii este acum exploatată de cei care nu respectă regulile. Grupurile criminale sunt printre cei mai mari profitori - Mark Shaw, director executiv al Inițiativei Globale împotriva Crimei Organizate Transnaționale
Top 10 criminalitate, clasament general
Myanmar, fosta Birmania, Asia de Sud-Est, Columbia (America de Sud) și Mexic (America Centrală) sunt în top 3 al criminalității.
Clasamentul e închis de Liechtenstein, Sao Tome and Principe (țară insulară situată în Golful Guineei, în largul coastei ecuatoriale vestice a Africii Centrale), Nauru și Tuvalu (ambele din Oceania).
Top 10 grupări de crimă organizată
Tot Mexicul, Myanmar și Columbia sunt în frunte, urmate de Iran, Nigeria, Kenya, Brazilia și Africa de Sud. Tuvalu, Principatul Monaco și Nauru sunt cele mai puțin afectate.
Top 10 actori statali implicați
RD Congo, Myanmar și Paraguay compun top 3.
Top 10 reziliență
Finlanda, Liechtenstein și Danemarca sunt pe primele 3 locuri, Coreea de Nord, Afganistan și Myanmar - în coada clasamentului întocmit de agenția ONU.
Unde se situează România?
Pe baza indicatorilor agregați, România se situează pe locul 113 din 193 de națiuni, cu o rată a criminalității de 4,83, o creștere de 0,25 față de ultimul Indice.
În clasament, suntem încadrați de Malta și Djibouti, înainte de Belgia și Bahrain.
La noi, a crescut nivelul de extorcare și al taxelor de protecție, comerțul cu „fake”-uri și traficul de droguri sintetice
În ceea ce privește prezenta grupărilor de crimă organizată, Românie este pe locul al 73-lea.
Traficul de persoane și de arme a rămas pe loc, a crescut nivelul de extorcare și taxe de protecție (0,5). De asemenea, a crescut comerțul cu bunuri contrafăcute.
Contrabanda cu heroină a scăzut (-0,5), dar a crescut cererea de droguri sintetice (+0,5).
În ceea ce privește prezența „actorilor de criminalitate”, România este pe locul al 136-lea (4,30, cu o creștere de 0,40).
S-au dezvoltat rețelele de tip mafiot
Se remarcă dezvoltarea chiar a rețelelor de tip mafiot și că prezența sectorului antreprenorial și a participanților integrați în stat a crescut.
Capacitatea autorităților de a răspunde a scăzut ușor
Cooperarea internațională în domeniul criminalității între țări arată un ușor declin în lupta împotriva criminalității.
În clasamentul rezilienței, România este pe locul al 41-lea (5,88, scădere de 0,12).
Scăderea e înregistrată la conducerea politică și integritate teritorială.
Unde eram în 2023
În 2023, în ceea ce privește criminalitatea, România a fost clasificată sub medie, 4,58/5,03 pe locul 142/193 la nivel global și pe locul 15/ 17 în Europa Centrala și de Est, criminalitatea fiind evaluată în zona de influenţă moderată.
Criminalitatea financiară, criminalitatea informatică și traficul de persoane fiind punctate peste medie în zona semnificativă.
Capacitatea autorităţilor de a combate fenomenul infracţional a fost evaluată ca având o influenţă semnificativă, care plasează România pe locul 38/193 la nivel global și pe 3/17 în Europa Centrală și de Est, scorul cel mai mare fiind obţinut la eficienţa cooperării internaţionale.
Criminalitatea globală este în creștere
Indicele din acest an arată, de asemenea, că, deși actorii implicați în stat sunt cei mai frecvenți făptași, s-a înregistrat o creștere generală a numărului de actori străini care reapar într-o anumită țară de la ultima măsurătoare din 2023.
Acest lucru sugerează că grupările criminale devin mai mobile și că cooperarea transnațională este mai strânsă.
Actorii din sectorul privat joacă, de asemenea, un rol din ce în ce mai semnificativ în economiile ilegale, în special ca facilitatori ai criminalității, cum ar fi în domeniile logisticii, finanțelor și tehnologiei.
Cooperarea internațională s-a deteriorat
Pe lângă analiza piețelor și actorilor criminali, indicele măsoară și reziliența, și eficacitatea actorilor și autorităților statale în răspuns.
Deși multe sectoare criminale înregistrează o creștere, eficacitatea agențiilor de aplicare a legii nu pare să se fi îmbunătățit.
Un bun exemplu în acest sens este cooperarea internațională: deși acest indicator depășește, în general, ceilalți 11 indicatori de reziliență, un sistem internațional din ce în ce mai fragmentat și o retragere din multilateralism sugerează o tendință îngrijorătoare către state mai puțin dispuse să coopereze în lupta împotriva criminalității.
Indicele Global al Criminalității Organizate nu este doar un instrument pentru măsurarea criminalității: este o oglindă care reflectă ceea ce se întâmplă în cadrul statelor și al sistemului internațional. Întrucât aceasta este a treia ediție, avem acum trei seturi de date care ne permit să urmărim și să comparăm modul în care piețele și actorii infracționali au evoluat în ultimii cinci ani - Mark Shaw, director executiv al Inițiativei Globale împotriva Crimei Organizate Transnaționale
Mirciulica 19.11.2025, 11:48
Toate rețelele acestea care, prin (in)acțiuni crează contextul in care mari infractori scăpa de pedepse și, la fel de important, scapă de returnarea sumelor enorme obținute ilicit, in baza cărora au și fost cercetați și, eventual judecați, dar, chiar condamnați, devin curați ca lacrima, sunt de factura mafiota. Ele își demonstrează complicitatea cu infractorii prin chiar măsurile așa zis legale, dar profund imorale, pe care le "modelează" pentru a obține libertatea acestora. Și realizările in domeniu sunt epocale, depășind chiar așteptările celor direct implicați ca "titulari" de dosare penale. Că se cheamă achitare, prescriere sau oricum altfel, nu are nicio relevanță.