Cuprins:
Ceremonia a inclus un serviciu religios, o defilare și discursuri ale oficialităților locale și județene. Evenimentul a avut loc în ciuda condițiilor meteorologice nefavorabile, demonstrând interesul și atașamentul timișorenilor față de acest moment istoric.
Momentul Unirii Principatelor
La 24 ianuarie 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a realizat Mica Unire, un pas crucial spre formarea statului național unitar român. Acest eveniment a pus bazele României moderne și a deschis calea spre Marea Unire din 1918.
Autoritățile prezente la eveniment au subliniat importanța acestui moment istoric. Subprefectul Raul Ambruș a transmis mesajul premierului Marcel Ciolacu, care a evidențiat realizările recente ale României:
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1049dcf82524d85983d605a1d1185ce5.jpg)
„Această realizare de țară a fost posibilă datorită unor lideri curajoși și solidari cu neamul românesc, asemenea lui Alexandru Ioan Cuza, a cărui domnie a pus bazele statului român modern. Ca atunci, acum modernizarea unei națiuni înseamnă un progres de lungă durată, care necesită eforturi constante din partea întregii societăți, începând cu liderii politici. (…)
Generația care a realizat unirea principatelor române ne inspiră în continuare să trecem peste multele încercări. Încercăm să rămânem solidari. Coeziunea socială este esențială pentru împlinirea obiectivelor de țară”, se arată în mesajul trimis de premier.
Perspective locale asupra Unirii
Vicepreședintele Consiliului Județean Timiș, Alexandru Iovescu, a oferit o perspectivă istorică asupra evenimentului:
„Unirea Moldovei cu Țara Românească, la 24 ianuarie 1859, a însemnat intrarea statului român în epoca sa modernă. Astăzi, după 166 de ani, avea o perspectivă mai clară asupra semnificațiilor profunde ale acestui moment istoric. Primul pas către Marea Unire de la 1 decembrie 1918 și înfăptuirea statului național unitar român nu a fost o aliniere a astrelor, ci un rezultat al coagulării forțelor politice și elitelor intelectuale ale vremii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a8a31735db4537afc557cc80388eed62.jpg)
Spiritul și ideile pașoptiste au pătruns în principatele române, grație celor care au luat contact cu cultura europeană, celor care au descoperit că o societate poate fi organizată pe principii diferite și au considerat că e datoria lor ca, întorși acasă, se pune în practică aceste idei. Este o mare lecție de istorie și de viață”, a transmis Iovescu.
Primarul Dominic Fritz a adus în discuție procesul de alegere a lui Cuza și reformele sale, văzând în acestea un model pentru prezent:
„Probabil, pentru cei mai mulți dintre români, cea mai mare bucurie astăzi este că e o zi liberă, dar adevărul este că data de 24 ianuarie are o semnificație mult mai profundă și nu este doar un prilej să celebrăm determinarea și curajul celor cărora le datorăm România de astăzi, ci și o ocazie să ne inspirăm din valorile lor. Ca astăzi, și atunci de fapt au fost vremuri dificile.
Am citit un pic și ce m-a frapat este că Alexandru Ioan Cuza a fost ales în urma unor dezbateri destul de aprinse. Chiar și în ziua alegerilor în care a fost ales domnitor, printr-o argumentare clară, el a convins printr-o pasiune și o viziune pentru România, dar a convins și pentru că a fost în stare să asculte și să bage în seamă toate nevoile și opiniile prezente atunci”, a declarat primarul.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_571004a0ca87a55ceb4c16fd96612229.jpg)
Momente simbolice ale ceremoniei
Evenimentul a inclus și momente simbolice importante. S-au depus coroane de flori la placa comemorativă de pe clădirea ,,Café Cuza”. Conform tradiției, ceremonia s-a încheiat cu Hora Unirii, dansată de oficialități și public, acompaniați de fanfara militară.
Au avut loc, de asemenea, scurte defilări și momente religioase și militare, completând atmosfera solemnă a evenimentului.
Sărbătorirea Unirii Principatelor la Timișoara a demonstrat, așa cum relatează Tion.ro, că acest moment istoric rămâne viu în conștiința colectivă, fiind o sursă de inspirație și un prilej de reflecție asupra valorilor unității și solidarității naționale.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_9b5205b8b55c5c917ce3752ff9f13520.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_90c1dca0bda76907555c96273cfa7798.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_c952fd6a6710c70aabd963f93a469e8f.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_45b75d772f52b0d7353f5a61ee56d4ea.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_c2e4f004d7cd8a7610ecaab17bd352b7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_daf2ffe407e8231a6b7485db26d93eac.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_68e0bd2a142e0229e7c3e1eaac45cf98.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_9cd4b8c31889dc5ded86db60a4db65b9.jpg)