Valentin a fost atras de o ofertă de muncă în Olanda, dar s-a trezit înșelat și exploatat: Dacă te plângi, ajungi pe străzi

Spaniol exploatat în Olanda: i-au promis 700 de euro pe săptămână, dar a ajuns într-un adăpost insalubru

Valentin Fuentes del Burgo, în vârstă de 34 de ani, a vorbit cu jurnaliștii El Espanol în cele 20 de minute de pauză din timpul programului. A mărturist că acum este „mai bine”, dar în urmă cu doar câteva luni condițiile în care trăia erau „dezastruoase”.

Tânărul a ajuns în Olanda atras de o ofertă tentantă, publicată de o agenție de muncă temporară: salariu de 650 – 700 de euro pe săptămână, cazare inclusă. Bărbatul, originar din Ciudad Real, angajat în sectorul metalurgic, unde nu avea cum să câștige atât „niciodată”, și cu o fiică de întreținut, nu a putut rezista.

Și-a făcut calculele și, când a ajuns la concluzia că „merită”, a decis să lase totul în urmă și să încerce în afara Spaniei, în căutarea unui salariu decent. Dar odată ajuns acolo, și-a dat seama că lucrurile nu aveau să fie așa cum i se promisese. Muncea descărcând paleți opt ore pe zi în aeroport, în ture de dimineață, după-amiază și noapte, inclusiv în weekenduri. Încă din prima săptămână, salariul nu îi ieșea la socoteală.

„Din cei 600 sau 700 de euro pe care mi-i promiseseră, am primit 400, o sumă mult sub ceea ce ar fi trebuit să încasez”, povestește tânărul spaniol. Au trecut săptămânile, iar acea sumă a urcat cel mult la 470 de euro, chiar și cu sporurile de noapte și de weekend.

„Mulți nu vor să vorbească, de frică”

A început să discute cu colegii de muncă și, cu o diferență de cel mult 50 de euro, niciunul nu primea salariul care i se oferise inițial. În plus, cazarea nu era altceva decât un fel de „adăpost pentru consumatori de droguri, neterminat”, în care locuiau 25 de persoane în „condiții jalnice”.

„Două săptămâni pe lună nu aveam apă caldă și trebuia să ne dușăm la sala de sport. Nu aveam hotă în bucătărie, nici evacuare, așa că alarma de incendiu pornea o dată la câteva minute”, spune Valentin.

Cu mama fiicei sale, partenera lui și copilul în Spania, tânărul de 34 de ani nici măcar nu putea primi vizite. „Dacă aduceai pe cineva, te dădeau afară imediat”, explică el.

Au încercat să discute cu agenția, dar „o dădeau cotită, spuneau că așa merg lucrurile aici sau dădeau vina pe taxe”. Dar, sătul, Luis, unul dintre colegii lui Valentin, a decis să se impună. „Coordonatorul a început să țipe la el foarte urât și i-a spus că, dacă are o problemă, să-și caute avocat”. A doua zi, Luis a fost dat afară și, din solidaritate, Valentin a decis să-l urmeze. Acum, amândoi conduc o luptă legală împotriva acestei agenții pentru drepturile celor „800.000 de muncitori imigranți” din țară, potrivit estimărilor lui Dick Koerselman, președintele federației sindicale olandeze FNV, care trăiesc „în situații de haos total”.

Sute de tineri din Polonia, Bulgaria, România, Grecia, Portugalia sau Spania, în situații de dependență și vulnerabilitate

Vin din Polonia, Bulgaria, România, Grecia, Portugalia, dar și din Spania, rezultând sute de tineri în situații de dependență și vulnerabilitate. „Mulți nu vor să vorbească de frică. Pentru că, dacă vorbesc, își pierd locul de muncă și tot ce au aici”, spune Valentin.

Într-o țară atât de mică precum Olanda, există peste 20.000 de agenții de muncă temporară care recrutează tineri imigranți ca Valentin. Dar aceste agenții nu funcționează doar ca „șefi”, ci controlează viața acestor persoane mult dincolo de partea profesională.

Contractul de închiriere și contractul de muncă se semnează pe același document, astfel încât dacă pierzi unul, îl pierzi și pe celălalt. În plus, agenția controlează programul, asigurarea medicală și chiar accesul la doctor, dacă este nevoie de asistență medicală.

Președintele FNV, Dick Koerselman, susține că această dependență pe care agențiile o creează este „deliberată”: salarii mici, deduceri mari, locuințe precare și contracte scurte care împiedică acumularea de drepturi. „Dacă se plâng, îi scot de la muncă, își pierd casa și ajung pe străzi”, a spus Dick Koerselman într-un interviu pentru agenția EFE.

Valentin le cere „prudență” tinerilor care sunt atrași de oferte de muncă atrăgătoare: Verificați bine înainte de a pleca!

Imagini strânse de FNV arată picioarele unui lucrător pline de pișcături de ploșnițe, saltele murdare aruncate pe jos, camere care arată ca niște garaje sau depozite, umezeală, camere de supraveghere în interiorul cazării și, în general, condiții insalubre.

De ceva timp, Inspecția Muncii admite dificultatea de a gestiona corect sistemul, ceea ce explică de ce rareori se aplică sancțiuni, iar persoanele afectate nu primesc protecția necesară.

În același timp, numărul lucrătorilor migranți care trăiesc pe străzi crește, ajungând la aproximativ 10.000 de persoane – 60% din totalul persoanelor fără adăpost din țară, potrivit datelor Armatei Salvării.

În fața acestui tablou, și cu o bătălie judiciară în desfășurare pe care speră să o câștige, Valentin le cere „prudență” tinerilor care sunt atrași de astfel de oferte și insistă: „Oamenii trebuie să fie conștienți de ceea ce se întâmplă cu adevărat aici. Trebuie să verificați bine lucrurile înainte de a veni”.

Ieri, presa din Marea Britanie a dezvăluit cazul a opt români care, sub promisiuni false de cazare, salariu echitabil, hrană și angajare legală în Londa, au ajuns sclavi într-o spălătorie auto. Erau supuși abuzurilor fizice și psihologice, forțați să muncească și locuiau în condiții insalubre.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE