«Vi-l dăm şi p-ăsta micu’ din burtă»

”Bună ziua! Am inţeles că aveţi de vanzare ceva ce ne-ar interesa”. Un simplu telefon, dat ca urmare a unui pont primit de la cititori, a dat startul unei aventuri uluitoare. Vreme de o săptămană, reporterii Libertăţii au purtat negocieri halucinante cu o tânără din Bragadiru, Ilfov, şi “protectorul” ei, un bătrânel, să-i zicem nea Vasile, care scoseseră la vânzare doi copii. Sau, mai bine-zis, unul şi jumătate, căci “superoferta” celor doi negustori de carne vie suna aşa: “Ne cumpăraţi o garsonieră. Face 23.000 de euro. Şi vă dăm un băieţel de patru ani, dar şi p-ăsta micu din burta lu mă-sa”. Un cuplu disperat pentru că nu poate avea copii – în asta au pozat reporterii Libertăţii – pentru a intra în culisele unei afaceri strigătoare la cer. O femeie de 28 de ani din Bragadiru, Ilfov, mamă a trei copii şi însărcinată nu se ştie în ce lună – căci ea habar nu are – a găsit o cale de a pune capăt sărăciei în care îşi duce viaţa. A decis să facă un troc: îşi vinde un copil (pe singurul mai blondin dintre cei trei pe care i-a dat la orfelinat) şi, mai mult, îl dă la pachet cu bebeluşul care‑i creşte în burtă. Tânăra, căreia o să-i spunem Maria, vrea, în schimb, un acoperiş deasupra capului şi şi-a ales deja o garsonieră într‑un bloc din Bragadiru. Femeia nu face nimic de capul ei. Este ajutată de un bărbat în vârstă, care pozează într‑un “mare maestru” al tainelor juridice, dar care este, mai degrabă, iniţiat într-un fel de… vrăjeală cu puternic damf de escrocherie. Acestea sunt personajele cărora reporterii Libertăţii – aşa-zişii soţi Năstase – le‑au dat aripi, făcându-le să creadă că le-a lovit un noroc chior.

Prima întâlnire:

Întâlnirea cu Maria şi nea Vasile a avut loc în faţa Primăriei Bragadiru, locaţie aleasă de cei doi vânzători de copii. Mama a venit pregătită, cu certificatul de naştere şi o poză în care apăreau cei trei copilaşi. La susţinere, nea Vasile îşi laudă marfa: “V‑am zis că ăia doi m ari sunt mai negri şi nu are rost să-i luaţi, dar ăsta ia uitaţi ce alb este! Şi vi-l dăm şi p-ăsta micu din burtă”. Maria râde şi aprobă. A fost dragoste la prima vedere în clipa în care discuţia a ajuns la “ajutorul financiar”, cum au numit cei doi plata pe care o aşteptau contra copiilor. Am fost practic luat pe sus şi dus la o garsonieră, pe care trebuia să o cumpăr în schimbul micuţilor. “Aici stă un băiat care vrea să vândă. Un drogat, cere 30.000 de euro. Am negociat cu el şi am scos-o la 23.000. Dar trebuie să ne mişcăm repede pentru ca Maria să aibă şi ea casa ei”. M-a asigurat că nu trebuie să îmi fac griji în privinţa tranzacţiei: “ Suntem oameni serioşi. După ce facem treaba, nu o să vă treziţi cu fata la uşă. Renunţă la copii”. Negocierea a rămas deschisă…

A doua întâlnire:

Între prima şi cea de-a doua discuţie, nea Vasile l-a sunat pe “domnul Năstase” de zeci de ori, cerând un răspuns. “Trebuie să vin cu soţia”, i-a spus reporterul vânzătorului de copii. A doua rundă de negocieri s-a petrecut în aceeaşi locaţie. Am ajuns primii la întâlnire, stabilind din capul locului să părem un cuplu marcat de necazul de a nu putea avea copii. Urma să punem o mulţime de întrebări, să ne frângem mâinile a neputinţă, să părem cât mai interesaţi de ciudata ofertă. În câteva clipe, a sosit nea Vasile şi, imediat, şi-a făcut apariţia şi Maria. Bombardaţi cu întrebări, cei doi ne-au spus care era planul. “P-ăsta din burtă îl luaţi din maternitate. Domnul Năstase zice că el e tatăl. Cu el e mai uşor. Dup-aia, doamna face cerere să fie ea mama”, ne‑a explicat nea Vasile. “Aşa. Şi cu celălalt?”, am întrebat. “Îl luaţi de la casa de copii. Dacă ea (n.r. – Maria) zice că vrea să fiţi dv. părinţii, nu-s probleme. Vă spun eu, că ştiu. Sunt autodidact”, s-a umflat în pene bătrânul. Ca să batem palma însă, trebuia lămurită problema plăţii, iar aici, nea Vasile avea totul pregătit: “Facem un contract.
Am împrumutat pe cutare – pe mine şi pe ea (n.r. – Maria)… În situaţia în care, la data de… când se naşte copilul, nu se respectă obligaţiile, vă rămâne garsoniera”. “Şi? Unde îl facem? La notar?”, am vrut să ştim noi. “Da… Adică nu, s-a bâlbâit nea Vasile. Ăsta (n.r. – contractul) între noi îl facem. Că dacă mergem acolo, zice aşa: «Păi, staţi puţin, ce faceţi? Cumpăraţi, vindeţi copii???»”. Dacă am fi mers până la capăt, acum am fi putut spune: “Am cumpărat doi copii la marginea drumului”.

Scos la «mezat», că e alb şi blondin

Micuţul Daniel are acum patru ani şi a fost dat de mama lui la casa de copii. În ochii Mariei şi ai lui nea Vasile, băieţelul are un mare avantaj: e… alb şi e blondin. Ca orice marfă de vânzare, puştiul ne este “livrat” cu tot cu instrucţiuni. “Îi place să meargă desculţ, nu prea suportă încălţările” – a fost cam tot ce a putut să ne spună mama lui despre băieţel.

Pe ceilalţi nu-i dă, că-s bruneţi

Fraţii mai mari ai lui Daniel nu sunt pentru Maria atât de valoroşi precum blondinul deja scos la vânzare. “Aştia doi sunt mai bruneţi şi sunt şi mai mari”, ne-a explicat femeia încă de la prima întâlnire.

Pruncul nenăscut, oferit ca bonus

Maria şi-a făcut calculele: o să scape şi de pruncul pe care, de câteva luni, îl poartă în pântece. N-a fost deloc la doctor, aşa că habar n-are dacă fătul e sănătos, dacă e fată ori băiat. Nu ştie nici măcar când se va naşte. Crede că este însărcinată prin şapte luni şi promite că la începutul verii o să ni-l ofere, drept bonus, direct din maternitate.

Aflaţi mâine ce spun autorităţile despre acest caz incredibil

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE