Viață pe planeta Venus? Ce au descoperit cercetătorii

Studiul cercetătorilor a fost publicat în Nature Astronomy.

Infernul fierbinte

Condiţiile de la suprafaţa planetei sunt în mod clar nepotrivite pentru ceea ce ştiinţa recunoaşte drept viaţă – un deşert suficient de fierbinte pentru a topi plumbul, cu o presiune atmosferică de 90 de ori mai mare decât la nivelul mării pe Pământ, presiune care pe planeta noastră se manifestă în mări şi oceane la adâncimea de aproximativ 900 de metri. La toate acestea se adaugă o atmosferă compusă preponderent din dioxid de carbon (96,5%), dar şi din azot (3,5%) şi alte gaze în proporţii foarte mici, printre care dioxidul de sulf.

Planeta temperată de acum 2 miliarde de ani

Venus ar fi putut fi o planetă compatibilă cu viaţa de-a lungul unei mari perioade din istoria Sistemului Solar, susţine astrobiologul David Grinspoon, cercetător la Institutul de Ştiinţe Planetare din Tucson, Arizona şi coordonatorul acestui studiu.

În cazul planetei Venus, la altitudinea de câteva zeci de kilometri, temperaturile şi presiunea sunt apropiate de cele de la suprafaţa Terrei.

Viața din norii veșnici

Ipoteza susţinută și de cercetătorii de la Institutul din Tucson este că, dacă pe Venus a existat vreodată viaţă, este posibil ca după începerea schimbărilor climaterice care au dus la transformarea suprafeţei venusiene în infernul din prezent, viaţa să se fi retras în norii veşnici ai planetei.

Aici, pe Pământ, fosfina este în esență asociată cu creaturi vii, fie ca produs secundar al proceselor metabolice, fie al tehnologiei umane, cum ar fi producătorii industriali ori laboratoarele de metamfetamină, explică cercetătorii.

Deși toxică pentru multe organisme, molecula a fost identificată ca o semnătură a vieții, deoarece este atât de dificil de onținut prin acțiune geologică sau atmosferică obișnuită.

”Este o descoperire cu adevărat incredibilă, deoarece fosfina nu se încadrează în concepția noastră despre ce tipuri de substanțe chimice ar trebui să fie în atmosfera lui Venus”, spune Michael Wong, astrobiolog la Universitatea din Washington.

Savantul Sanjay Limaye, de la Universitatea din Wisconsin – Madison, e și el nedumerit: ”Concluzia este că nu știm ce se întâmplă”.

Jane Greaves, radioastronom la Universitatea Cardiff, din Țara Galilor, este cel care a detectat concetrația neobișnuit de mare de fosfina în atmosfera de pe Venus.

Datele obținute de el au sugerat că ”molecula de fosfina era prezentă la aproximativ 20 de părți pe miliard în atmosfera planetei, o concentrație între 1.000 și un milion de ori mai mare decât cea din atmosfera Pământului. Am rămas uimit”.

Totuși, pentru a avea toate explicațiile pentru crearea fosfinei, cercetătorii vor trebui să afle mai multe despre planeta în sine, inclusiv chimia, geologia și fizica atmosferică.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE