Viața secretă din Rusia a celui mai căutat fugar din Europa, Jan Marsalek: spion cu identități false, misiuni în Ucraina, operat estetic, iubită din FSB

Jan Marsalek, dat de gol de sistemul de recunoaștere facială pe care îl considera „fabulos”

Jan Marsalek (45 de ani) este căutat din vara anului 2020, când s-a făcut nevăzut pe fondul prăbușirii companiei germane de plăți Wirecard din cauza dispariției unor active în valoare de 1,9 miliarde de euro. Potrivit unei investigații jurnalistice efectuate de The Insider (publicație independentă axată pe Rusia), Der Spiegel (Germania), ZDF (Germania) și Der Standard (Austria), fostul director de operațiuni al Wirecard a fugit în Rusia, unde și-a făcut mici intervenții chirurgicale estetice și s-a angajat pe deplin în slujba serviciilor secrete ale Kremlinului. Marsalek a fost identificat în baza sistemelor de recunoaștere facială, conversațiilor purtate online, metadatelor mobile mobile și datelor de călătorie.

„Am testat sistemul de recunoaștere facială instalat la Moscova și funcționează fabulos de bine”, a scris Jan Marsalek într-o conversație purtată pe Telegram în data de 7 octombrie 2021. Este vorba de un sistem administrat de FSB și numit eufemistic „Orașul Sigur”.

„Întrebarea este cum să păcălim astfel de sisteme pe viitor”, a adăugat spionul originar din Austria. În calitate de cel mai căutat om din Europa, Marsalek încerca cu disperare să stea departe de rețea. A eșuat în cele din urmă.

Aproape patru ani mai târziu, în după-amiaza zilei de 1 iulie 2025, Marsalek părea destul de relaxat în timp ce se plimba prin Piața Trubnaia din Moscova. Cu o barbă îngrijită, capul ras, pantaloni bej și ochelari de soare atârnând de gulerul tricoului său alb, omul care a falimentat Wirecard era depistat în compania femeii care i-a fost profesoară de limba rusă în primii săi ani de acomodare la Moscova.

Cum un lucru duce la altul în cazul lui Marsalek, femeia i-a devenit parteneră, nu numai profesional, ci și romantic. Tatiana Spiridonova avea tot ce și-ar fi putut dori cineva aflat în poziția lui Marsalek: un pașaport diplomatic și un motiv pentru a călători într-o țară vag europeană, Turcia. Profesoară de limba turcă la Universitatea de Stat din Moscova, ea este comisionara perfectă pentru FSB. „Fetele sunt ideale”, i-a scris odată Jan Marsalek lui Orlin Rusev, un bulgar pe care l-a recrutat și cu care a plănuit ca Tatiana să transporte laptopuri extrem de sensibile furate de la Viena. „Par nevinovate”, a insistat el.

Operat estetic

Marsalek i-a mai scris lui Rusev, care a ajuns între timp după gratii în Marea Britanie, că a suferit operații estetice. Și-a lăsat barbă și și-a făcut transplant de păr. Totuși, probabil nici nu concepea că, în pofida celor mai bune încercări ale sale de a-și schimba aspectul, ar putea fi găsit și supravegheat la fiecare mișcare de către un grup de jurnaliști de investigație, inclusiv de doi jurnaliști pentru care a cheltuit sute de mii de dolari pentru a-i supraveghea și a-i răpi prin intermediul rețelei lui Rusev.

Conform unei investigații realizate anul trecut de The Insider și Der Spiegel, Jan Marsalek a fost recrutat de GRU, serviciul de informații militare al Rusiei, în urmă cu peste un deceniu, în timpul ascensiunii sale rapide la conducerea Wirecard. Afaceristul austriac a deschis uși pentru GRU în Libia și a sifonat milioane de euro de la Wirecard pentru a finanța operațiuni militare rusești în Siria. În iunie 2020, când Wirecard s-a prăbușit, părea să fi dispărut de pe fața pământului. Dar, în timp ce autoritățile germane – împreună cu majoritatea restului lumii – îl căutau pe Marsalek în Asia și Africa, The Insider i-a descoperit urmele digitale în Belarus, apoi Rusia.

Spion pentru FSB

Între timp, Marsalek s-a apropiat de FSB, o agenție de spionaj care i-a avut printre directori inclusiv pe liderul de la Kremlin Vladimir Putin. Cu siguranță a fost ocupat. În decembrie 2024, Marsalek a fost numit liderul unei rețele de șase spioni pro-ruși condamnați de Înalta Curte din Londra pentru complot la răpirea și asasinarea unor disidenți ruși și jurnaliști de investigație.

Marsalek și-a trăit ultimii cinci ani sub identități multiple, inclusiv ale doi preoți ortodocși. În tot acest timp, a purtat o serie de pașapoarte, atât reale, cât și false – toate emise sub patronajul și protecția Kremlinului.

Ca mulți alți spioni ruși care nu mai pot opera în Occident, Jan Marsalek duce o viață destul de banală și lipsită de farmec în Rusia, dar presărată de sclipiri ocazionale de aventură. Austriacul a fost observat călătorind în Crimeea, de obicei pentru un interval de 27 de ore. The Insider a găsit date despre bilete de avion pentru cel puțin cinci astfel de misiuni în 2023. În majoritatea acestor călătorii a fost însoțit de comandouri ale Spețnaz-ului rusesc. Telefonul său sună ocazional în apropierea graniței dintre Rusia și Ucraina, iar înregistrările oficiale arată că a făcut cel puțin o vizită la Mariupol, oraș ucrainean ocupat de Rusia, ca parte a unei unități de sabotaj.

În majoritatea dimineților când nu este cu Tatiana Spiridonova sau nu trece în viteză pe lângă Kremlin pe un scuter electric (a fost odată amendat pentru „punerea în pericol a siguranței publice” din cauza mersului pe trotuar în centrul Moscovei), Marsalek trece de barierele stației de metrou din Lubianka. Atunci nu mai este îmbrăcat casual, ci în mod formal, cu costum negru, cravată neagră și ochelari negri supradimensionați. Sub brațul stâng, ține un MacBook și o agendă.

Tatiana Spiridonova, femeia care îi animă viața în Rusia

Născută pe 24 ianuarie 1984, Tatiana Spiridonova a studiat la Institutul de Studii Orientale Practice din Moscova. Este membră cu drepturi depline a Societății Imperiale Ortodoxe Palestiniene, care a fost fondată în 1882 pentru strângerea legăturilor între Rusia și Orientul Mijlociu. Șeful Societății este un fost director al FSB.

Apropierea Tatianei Spiridonova de guvern este evidențiată și de scurgerile de informații dintr-o bază de date a administrației din Moscova. Fiind un stat autoritar, Rusia poate fi excelentă la colectarea de date despre cetățenii săi, dar, la fel ca multe regimuri de acest fel, este măcinată de o corupție endemică. Aproape toate secretele statului sunt de vânzare.

Autorii investigației au aflat astfel mai multe detalii despre femeia care stă alături de Marsalek, inclusiv faptul că a avut timp de mai mulți ani o autorizație de securitate pentru acces la informații confidențiale. Anterior, ea a deținut o funcție diplomatică la Ambasada Rusiei din Islamabad, Pakistan.

Jan Marsalek a întâlnit-o pe Tatiana Spirodonova în 2021, la aproximativ un an după fuga sa din München. Cei doi au o cunoștință comună, și anume Stanislav Petlinski, ofițerul GRU care l-a recrutat pe Marsalek în urmă cu 11 ani.

Este foarte probabil ca Pletinski să i-o fi prezentat pe Spiridonova lui Marsalek, posibil ca profesoară de limba rusă. Marsalek a pus-o ulterior să lucreze ca și curier pentru operațiunile sale clandestine, cu numele de cod „Sofia”.

Tatiana Spiridonova era căsătorită în momentul în care l-a cunoscut pe Jan Marsalek. Dar, până la începutul lui aprilie 2022,a depus cererea de divorț.

Tatiana locuiește într-un bloc cu pereți scorojiți situat într-un cartier banal din sudul Moscovei. Marsalek o vizitează des acolo, după cum arată camerele de supraveghere din zonă.

Informațiile despre zboruri și rezervările de bilete, oferite de bazele de date de călătorie, indică faptul că Spirodonova călătorește adesea cu Marsalek sub una dintre cele șase identități asumate de acesta din urmă în Rusia.

Identitățile false

După cum a relatat The Insider în martie 2024, Marsalek se prezintă fie ca preotul Konstantin Baiazov din Lipețk, fie ca preotul Vitali Malkin din Vladimir. În plus, el folosește un pașaport belgian falsificat emis pe numele lui Alexandre Schmidt. Pe 28 decembrie 2024, Spirodonova a călătorit cu trenul de la Moscova la Sankt Petersburg alături de „Alexandre Schmidt”.

Marsalek se mai prezintă ca Aleksandr Nelidov, născut pe 22 februarie 1978 la Riga, Letonia. El ar fi obținut cetățenia rusă prin Legea Nr. 5-ФКЗ, prin care s-a acordat cetățenia tuturor locuitorilor autoproclamatei Republici Populare Donețk în urma referendumului fals de aderare la Rusia din octombrie 2022. Înainte de aceasta, „Nelidov” ar fi fost un „ucrainean” din Donbas. Doar că un astfel de ucrainean nu a existat niciodată – sau, cel puțin, nu a existat înainte ca serviciile de informații rusești să preia controlul asupra înregistrărilor publice din Donbas, permițându-le să creeze retroactiv un număr nelimitat de identități false.

Cel puțin pe hârtie, „Nelidov” locuiește pe strada Tolbuhina din Moscova. Cu toate acestea, adevărata locatară a apartamentului de pe Tolbuhina este o pensionară care a rămas văduvă acum câțiva ani.

Pe 3 iulie 2023, Spirodonova s-a întors din stațiunea Mineralnîe Vodî la Moscova împreună cu fiul ei de 15 ani și „Aleksandr Nelidov”, adică Jan Marsalek.

Jan Marsalek a călătorit adesea sub această identitate falsă. Această identitate este asociată totodată unui număr de telefon și unei amenzi primite pe 8 aprilie 2024 din cauza faptului că Marsalek și-a condus scuterul pe un trotuar situat la un minut de Kremlin. Cu doar doi ani mai devreme, Marsalek i se lăudase lui Rusev că avea la el o hârtie de la FSB care îi permitea să evite „restricțiile rezervate muritorilor de rând”.

Conversația cu „Aleksandr Nelidov”

La începutul lunii septembrie, Der Spiegel și ZDF au apelat numărul de telefon asociat lui Aleksandr Nelidov. Apelul a fost respins, dar reporterii au insistat cu un mesaj. „Spuneți-mi cu cine vorbesc, vă rog?”, a venit răspunsul într-o rusă fluentă. Întrebat dacă este într-adevăr Jan Marsalek, posesorul numărului de telefon a răspuns: „Ați făcut o greșeală”.

Totuși, conversația nu s-a încheiat aici, ci a continuat cu mesaje pe Telegram: „Despre ce anume doriți să vorbiți?”. Pentru început, de ce i-a spionat pe jurnaliștii Hristo Grozev și Roman Dobrohotov? După o lungă pauză, a venit un alt răspuns: „Personaje foarte interesante”.

Întrebat dacă Nelidov-Marsalek ar prefera să vorbească la telefon, contul a răspuns: „O ofertă foarte interesantă”. Apoi schimbul de replici s-a întrerupt.

Mereu în mișcare

Odată ce ai un număr de telefon în Rusia, este imposibil să fii invizibil. Autorii investigației au reușit să stabilească, inclusiv cu date obținute din bazele de date ale statului, pe unde s-a deplasat Jan Marsalek având la el numărul de telefon asociat lui Aleksandr Nelidov.

Tiparele sunt neuniforme din cauza faptului că Marsalek nu folosește zilnic telefonul atribuit lui Nelidov. De fapt, pot trece săptămâni fără ca acesta să semnalizeze un turn de telefonie mobilă din Rusia. Cu toate acestea, după o perioadă suficient de lungă de timp – în acest caz, câteva luni – anchetatorii The Insider au reușit să identifice un tipar de conexiuni în mai multe locuri din Moscova.

Telefonul lui Nelidov apare conectat cel mai des în zona sediului FSB – de cel puțin 304 ori între începutul lunii ianuarie și sfârșitul lunii aprilie 2025. Dacă Piața Lubianka este locul unde merge la muncă, atunci unde locuiește? O adresă exactă nu poate fi determinată pe baza datelor analizate de The Insider, iar adresa de la periferia de vest a Moscovei, introdusă în pașaportul lui Nelidov, este în mod clar o farsă.

Poate că Marsalek nu deține un apartament propriu din motive de securitate. Deși este mereu în mișcare, cu Spiridonova are cel puțin un punct de întâlnire fix. Uneori telefonul lui Nelidov, adică Marsalek, se conectează de la hotelul Ibis situat în apropierea apartamentului Tatianei. Adresa hotelului respectiv a fost furnizată de „Aleksandr Nelidov” pentru asigurarea de sănătate, care a fost găsită într-o bază de date pusă la dispoziție de funcționari copruți.

De cele mai multe ori, Marsalek apare conectat la un hotel care este mai în concordanță cu vechile sale obiceiuri de lux. Este vorba de Swissotel, un hotel de cinci stele. La începutul anului 2024, telefonul lui Nelidov s-a conectat în zona hotelului Swissotel de 56 de ori în decurs de șapte zile.

În ceea ce privește transplantul de păr, Marsalek a mers la Institutul de Chirurgie Plastică din nordul Moscovei. O acțiune mai riscantă decât acea intervenție chirurgicală a fost decizia lui Marsalek de a călători într-o zonă de război din Ucraina.

Misiuni în Ucraina

Conform datelor de localizare, telefonul lui Nelidov s-a conectat la gara din orașul de frontieră Mitrofanovka la ora 10:08 a.m. pe 21 februarie 2024. S-a întors la Moscova cu trenul, via Voronej și Lipețk. În jurul orei 23:00, telefonul mobil se conecta din nou la hotelul de cinci stele Swissotel.

Informații scurse din baza de date a frontierei arată că Marsalek a călătorit pe 22 noiembrie 2023 la Mariupol sub identitatea falsă Nelidov. De asemenea, s-a dus de cel puțin cinci ori în Crimeea, fiecare călătorie durând aproximativ 30 de ore. Printre tovarășii săi de călătorie se află locotenentul Kirill D., membru al Spețnaz.

Toate biletele sale de tren către și dinspre Crimeea sunt achiziționate prin intermediul unor servicii comerciale rezervate membrilor armatei și serviciilor secrete rusești: locurile din tren sunt inițial rezervate pe numele unor copii mici, cu vârste cuprinse între unu și cinci ani, de obicei născuți în Crimeea. Biletele sunt apoi reutilizate cu doar câteva ore înainte de călătorie de către pasagerul propriu-zis – în cazul lui Jan Marsalek fiind vorba de „Aleksandr Nelidov”. Scopul aceestei scheme este probabil acela de a ține planurile de călătorie ale armatei ruse ascunse de serviciile ucrainene de informații.

Prin urmare, cel mai căutat om din Europa este foarte probabilacum un combatant rus în cel mai mare conflict militar din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE