„Nu este încă nimic stabilit. Au fost trimise invitații și se lucrează în paralel la mai multe vizite, dar rămâne să vedem cine confirmă participarea”, au explicat sursele Libertatea.

Deocamdată nu se știe dacă Macron și Erdogan vor răspunde invitațiilor și dacă vor participa și la Summitul B9 sau dacă vor veni separat la București, la Palatul Cotroceni.

Reamintim că, în noiembrie 2025, ministrul de Externe, Oana Țoiu, i-a transmis omologului turc, Hakan Fidan, o invitație oficială din partea președintelui Nicușor Dan pentru președintele turc Erdogan de a efectua o vizită oficială în România.

Iar în decembrie 2025, președintele Nicușor Dan a anunțat, după întrevederea de la Paris cu Emmanuel Macron, că președintele Franței a acceptat propunerea de a veni în România anul acesta.

Contextul geopolitic este extrem de complicat, după ce Donald Trump a declarat recent că ia în calcul să retragă SUA din NATO și a calificat din nou NATO drept un „tigru de hârtie”. Amintim că președintele american a mai lansat amenințări similare, una dintre ele fiind pe 20 martie. El a acuzat aliații din NATO de lașitate pentru că nu s-au alăturat SUA și Israelului în războiul contra Iranului. „Fără SUA, NATO este un tigru de hârtie. Vom ține minte!”, a scris atunci Trump pe Truth Social.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu publicat pe 31 martie de site-ul ziarului francez Le Figaro că nu își poate imagina viitorul mondial „fără binomul SUA-Europa, chiar dacă uneori există diferențe de viziune” și că „un divorț politic între UE și America ar fi o catastrofă pentru toți occidentalii”.

Iranul a amenințat România „politic și juridic”, iar Nicușor Dan nu a vrut să spună ce alege între „umbrela NATO” și „umbrela nucleară a Franței”

Israelul a lansat pe 28 februarie un „atac preventiv” asupra capitalei Iranului, Teheran. La scurt timp, preşedintele SUA, Donald Trump, a precizat că și ei sunt implicați: „Obiectivul nostru este să apărăm poporul american prin eliminarea amenințărilor iminente din partea regimului iranian, un grup malefic de oameni foarte duri și groaznici”. Totuși, NATO, ca alianță militară, nu a fost informată oficial despre un plan de atac al Iranului.

Pe 1 martie, presa de stat iraniană a confirmat că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, aflat la putere din 1989, a fost omorât ziua precedentă, după atacurile cu rachete care au vizat reședința prezidențială din Teheran.

Pe 8 martie, Iranul l-a numit la conducere pe fiul lui Ali Khamenei, Mojtaba Khamenei. Doar că informațiile despre starea lui sunt contradictorii. Din 8 martie și până acum, fiul lui Ali Khamenei nu a apărut în public, alimentând speculațiile că a murit în atacurile din 28 februarie, deși Iranul neagă acest lucru și îi atribuie periodic declarații.

În acest context, ministra de Externe, Oana Țoiu, a spus că România a fost invitată de Franța să discute despre „umbrela nucleară”, deși România se bazează deja pe umbrela nucleară a SUA, prin intermediul NATO. La rândul său, președintele Nicușor Dan a oferit un răspuns ambiguu, întrebat fiind ce alege România între cele două alternative.

Pe 11 martie, Nicușor Dan a prezidat ședința CSAT în care s-a decis ca țara noastră va permite accesul avioanelor cisternă ale Statelor Unite pentru realimentare în zbor. Tot în CSAT s-a decis că România va permite SUA să folosească baza militară de la Mihail Kogălniceanu.

După 5 zile, Iranul a amenințat România că va răspunde „politic și juridic” dacă va permite SUA să folosească bazele militare românești pentru atacuri contra Teheranului. O declarație similară a făcut și ambasadorul iranian la Sofia, Ali Reza Irvaș, câteva zile mai târziu.

Pe 20 martie, Nicușor Dan a spus că țara noastră nu se va implica în războiul din Orientul Mijlociu.

Foarte important, ministra de Externe, Oana Țoiu, a dezvăluit în martie că România a fost invitată de Franța să discute despre „umbrela nucleară”, deși România se bazează deja pe umbrela nucleară a SUA, prin intermediul NATO. La rândul său, președintele Nicușor Dan a oferit un răspuns ambiguu, întrebat fiind ce alege România între cele două alternative.

Ce este summitul B9, organizat de 11 ani

Formatul București 9 (B9) este un format politic și de securitate care a fost lansat în 2015, la un an după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, la inițiativa fostului președinte Klaus Iohannis și a polonezului Andrzej Duda.

Mai exact, B9 reunește un grup de țări din flancul estic al NATO care colaborează pe teme de securitate și apărare și are rolul de a susține o prezență mai puternică a NATO în regiune. Mai simplu spus, este „vocea comună” a estului european care cere o securitate sporită din partea Alianței Nord-Atlantice.

Țările din B9 sunt:

  • România
  • Polonia
  • Ungaria
  • Cehia
  • Slovacia
  • Bulgaria
  • Lituania
  • Letonia
  • Estonia

Următorul summit B9 va avea loc pe 13 mai, la București. Este posibil ca șeful diplomației americane, Marco Rubio, să fie prezent.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.