Moțiunea de cenzură a fost depusă de trei partide de opoziție care îi reproșează Ligii, membră a coaliției guvernamentale din Italia, că nu a întrerupt relațiile cu Vladimir Putin și partidul Rusia Unită după invadarea Ucrainei.
Salvini, criticat pentru complezența pe care o manifestă față de președintele rus, a semnat la 16 martie 2017 un acord pe cinci ani cu Rusia Unită care s-a prelungit automat în 2022.
Într-un mesaj postat la acea vreme pe Facebook, liderul Ligii afirma că, prin acest acord, cele două partide se angajau să lupte împotriva imigrației ilegale și terorismului islamist. În plus, el își anunța disponibilitatea de a face tot ce-i stă în putință pentru a elimina sancțiunile impuse de occidentali împotriva Rusiei din cauza agresiunii sale militare din Ucraina.
Opoziția de centru și stânga din Parlamentul italian i-a solicitat în mai multe rânduri șefului Ligii să aducă dovezi precum că partidul său a pus capăt alianței cu Rusia Unită după lansarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022.
O inițiativă simbolică
Marți, cu o zi înainte de dezbaterea moțiunii de cenzură, Liga a emis un comunicat în care susține că „războiul a schimbat complet rațiunile și relațiile politice cu Rusia”. „Obiectivele colaborării pur politice stabilite în 2017 între Liga și Rusia Unită nu mai au valoare după invadarea Ucrainei”, subliniază acest partid.
Matteo Salvini a condamnat invazia din Ucraina, dar nu a renunțat la comentarii sale favorabile lui Vladimir Putin.
Moțiunea de cenzură care l-a vizat a avut înainte de toate o semnificație simbolică, în condițiile în care coaliția guvernamentală condusă de premierul Giorgia Meloni deține majoritatea în ambele camere ale Parlamentului italian. După câteva ore de dezbatere, 209 de deputați au votat împotriva moțiunii, 129 pentru și trei s-au abținut. Prin urmare, Salvini rămâne atât ministru al transporturilor, cât și vicepremier.
Liga, aliată la nivel european cu alte două formațiuni politice de extremă dreapta – Rassemblement National (Adunarea Națională) din Franța și Alternativă pentru Germania -, pierde din electorat, fiind creditată cu mai puțin de 10% din intențiile de vot în alegerile europarlamentare programate pentru 6-9 iunie.