Vicepremierul Tanczos Barna a mințit când a spus că soluția creșterii taxelor pentru reducerea deficitului a fost cerută de Comisia Europeană

 1 comentariu
Tanczos Barna a declarat că Uniunea Europeană a impus României creșterea taxelor

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat într-un interviu că România a majorat taxele la cererea Comisiei Europene, dar acest lucru este fals, arată surse Libertatea.

Comisia Europeană nu indică niciodată cum să fie redus deficitul bugetar, iar fiecare țară membră a Uniunii Europene este suverană în ceea ce privește politica fiscală, conform tratatelor europene.

Ce a spus, de fapt, Barna

Barna a spus că România a avut în 2024 un deficit bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB). În 2025, un deficit „rezonabil” ar fi de 7,5%, conform oficialului.

„Anul trecut a fost 9,3%. Sunt anumite estimări, dacă nu se iau măsurile, putem ajunge şi la 9 şi anul acesta dacă nu se iau câteva măsuri foarte repede. Eu cred că şi Comisia conştientizează că n-am mai plecat de la 7,8% cum am fost în momentul în care s-a calculat limita de 7% pentru 2025, am plecat de la 9,3% şi de acolo trebuie să coborâm. Eu m-aş mulţumi cu un 7,5%, cred că ar fi rezonabil şi pentru România, şi pentru Uniunea Europeană. Şi este foarte, foarte important că trebuie să asigurăm banii pentru pensii, pentru salarii şi pentru investiţii. Sunt trei capitole care trebuie să fie în buget, indiferent de deficit”, a declarat Barna la Prima TV, conform Economica.net.

Însă oficialul a mai spus că oficialii de la Bruxelles au cerut creșterea veniturilor.

„Primul pachet de măsuri fiscale a fost trimis la Bruxelles acum câteva zile şi s-a întors un răspuns de neacceptare, «E prea puţin, trebuie să faceţi mai mult pentru consolidarea veniturilor». Şi agenţiile de rating, când văd primul pachet, sunt foarte reticente şi din acest motiv, practic, guvernul a fost într-un timp foarte scurt nevoit, obligat să vină cu acest pachet de măsuri fiscale”, a declarat vicepremierul.

Ce a propus Bolojan

Astfel, s-a ajuns la măsurile Guvernului Bolojan:

  • majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21%
  • eliminarea cotei de 5% de TVA și majorarea celei de 9% la 11%
  • creșterea accizelor cu 10%
  • majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%
  • creșterea impozitului suplimentar pe bănci de la 2% la 4% din venituri
  • introducerea de contribuții de sănătate de 10% pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei pe lună
  • majorarea impozitelor pe sectorul jocurilor de noroc
  • tăierea unor sporuri la bugetari, cum ar fi cel de condiții vătămătoare, care e redus de la 1.500 la 300 de lei brut.

Comisia a vorbit de creșterea cheltuielilor

Comisia Europeană nu dictează niciodată vreunei țări membre UE cum să reducă deficitul bugetar. Mai mult, poziția oficială a Comisiei a fost deja prezentată în cadrul Consiliului European din data de 20 iunie.

În cadrul acestuia s-au discutat situațiile fiscale ale României și Belgiei.

Oficialii europeni au menționat expres că majorarea deficitului bugetar s-a făcut din cauza creșterii cheltuielilor și nu a sugerat majorarea TVA sau a altor taxe, conform documentului oficial.

„Din cauza ratei ridicate de creștere a cheltuielilor nete în 2024, deficitul public general al României a crescut la 9,3% din PIB, de la 6,6% din PIB în 2023, situându-se cu mult peste nivelul de 7,9% din PIB prevăzut de România în toamna anului 2024. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2025 indică o scădere a deficitului public general la 8,6% din PIB în 2025. Scăderea prevăzută a deficitului în 2025 reflectă în principal punerea în aplicare a unui pachet de consolidare fiscală la sfârșitul anului 2024”, se arată în documentul oficial dat publicității de Consiliul European.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan scria la acel moment că menționarea excesului de cheltuieli sugerează de unde trebuie redus deficitul.

Libertatea a întrebat oficial Comisia Europeană dacă a impus creșterea taxelor României, dar până acum, reprezentanța din România a Executivului european nu a răspuns.

Cum decurg discuțiile neoficiale

Cu toate acestea, interacțiunile dintre oficialii români și cei europeni sunt mai nuanțate.

De regulă, se duc mai întâi discuții informale, de poziționare și de pornire a cadrului de negociere, conform surselor. În cadrul acestora, fiecare tabără stabilește ce se negociază mai exact și caută să înțeleagă poziția celeilalte tabere.

În interacțiunile neoficiale se merge mult mai rapid cu discuțiile decât în cazul negocierilor oficiale, bazate pe documente oficiale și mandate date reprezentanților statului român.

Iar în cadrul acestora, reprezentanții instituțiilor europene sugerează concret oficialilor români ce ar putea include în viitoarele documente și ce propuneri ale țării noastre nu vor trece de filtrul Comisiei.

Exemplul PNRR

Spre exemplu, atunci când s-a negociat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost axat pe Digitalizare și Revoluția Verde. Din această cauză, oficialii români au avut mari probleme în a include autostrăzile în PNRR; în contrapartită, oficialii europeni nu au acceptat sisteme de irigații și canalul Siret-Bărăgan în document.

De asemenea, Comisia Europeană a cerut atunci închiderea termocentralelor pe cărbune până în 2026, măsură pe care România o vrea acum amânată din cauză că afectează prețurile la electricitate și încălzirea în două orașe mari.

La final, tot România își asumă

În final, însă, tot partea română vine cu documentul oficial pe care și-l asumă la Bruxelles. Țara noastră se află în deficit excesiv încă din anul 2019, neîndeplinind țintele asumate.

România are și un jalon în cadrul PNRR privind reforma fiscală, care trebuie îndeplinit.

Reforma fiscală nu înseamnă însă automat creșterea taxelor sau introducerea impozitului progresiv, ci reașezarea fiscalității astfel încât să fie echitabilă.

Conform surselor Libertatea, discuțiile cu agențiile de rating au fost cele mai dure, nu cele cu Comisia Europeană.

Statul trebuia deja să ia decizii

„Raportul dintre datoria publică și PIB a crescut de la 48,9% la sfârșitul anului 2023 la 54,8% din PIB la sfârșitul anului 2024 și, potrivit previziunilor Comisiei, va crește până la 59,4% până la sfârșitul anului 2025, ca urmare a deficitului public ridicat”, mai arată instituția europeană în document.

Fostul ministru Marcel Boloș a postat recent pe Facebook că i-a avertizat anul trecut, pe când ocupa fotoliul Finanțelor, atât pe premierul Marcel Ciolacu, cât și liderii coaliției și pe președintele Klaus Iohannis cu privire la creșterea accelerată a cheltuielilor publice.

Deficit dublat

România a pornit anul trecut cu o lege a bugetului care prevedea un deficit bugetar de 5%, crescut ulterior la 7%, pentru ca în final să terminăm anul cu 9,3%.

Guvernul a majorat anul trecut pensiile cu 40% și salariile bugetarilor cu 20%.

Mai mulți oficiali au cerut formarea unei comisii de anchetă pentru a investiga cheltuielile de anul trecut.

Vlad Gheorghe, liderul partidului DREPT, care l-a susținut pe Nicușor Dan în alegerile pentru Președinția României, a anunțat săptămâna trecută că a făcut plângere penală împotriva fostului premier Marcel Ciolacu, pe care îl acuză că „a prezentat cu bună știință date false despre execuția bugetară și sustenabilitatea fiscală, pentru a ascunde un comportament abuziv și iresponsabil în cheltuirea fondurilor publice”, conform PressHub.ro.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
Comentarii (1)
  • Avatar comentarii

    Moshu1 07.07.2025, 21:28

    Pai din ce zice nenea Barna nu reiese ca ar fi cerut comisia ceva ci ca n-a fost ok ce au prezentt ei !! Unde si cind a mintit ??

ALTE ȘTIRI
Doicești
15:06
Drept la replică. Precizări privind proiectul centralei nucleare de la Doicești și relația comercială dintre RoPower Nuclear și Nova Power & Gas, după informațiile apărute în spațiul public
Omar Hayssam a fost eliberat din închisoare.Creierul răpirii jurnaliștilor în Irak a părăsit Penitenciarul Jilava.Sursă foto: Arhivă Libertatea.
13:27
Ce se va întâmpla cu Omar Hayssam, eliberat după ce a executat 13 ani de închisoare din pedeapsa de 24 de ani
MONDEN
Christian Sabbagh și soția lui în vacanță. Sursa FOTO/ Facebook
14:25
Christian Sabbagh, mărturisiri dureroase după ce a suferit un AVC în urmă cu 2 ani. „Aduceți-i copiii, pentru că mai are șase ore de trăit”
Andreea Marin in bucataria casei sale. Sursa FOTO/ Facebook
13:37
Noi imagini din casa și curtea Andreei Marin. Cum arată gospodăria vedetei toamna aceasta. „Minunata grădină cu miresme, plină de roade”
POLITIC
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor alături de Kyriakos Pierrakakis, ministrul Finanțelor din Grecia, întâlnire oficiala la minister cu o zi inainte de nunta - 11 septembrie 2026
14:14
Cine e nașul lui Alexandru Nazare: ministrul finanțelor din România se căsătorește azi
Europarlamentarul PSD Vasile Dîncu în timpul unui eveniment oficial la Comisia Europeană, poartă un costum albastru și o cravată portocalie
09:47
„Nu va exista acum” o guvernare PSD - AUR, spune Vasile Dîncu, dar vorbește despre „majorități în Parlament”
Ultimele știri
15:36
O femeie de 54 de ani din Grecia a născut o fetiță dintr-un embrion congelat acum 22 de ani. A luat decizia după ce unicul fiu a murit
Analiză
15:30
Magnus Ranstorp, expert în combaterea terorismului și a extremismului: „Atacurile din 11 septembrie 2001 au fost posibile deoarece teroriștii s-au adaptat mai repede decât instituțiile care încercau să-i oprească”
15:23
Ioana State a făcut spectacol la „Vocea României” 2026. Cine dintre jurați s-a luptat pentru ea. „Sunt foarte fericită să primesc validarea asta”
15:11
Cea mai mare comoară de 4,5 kg de monede și bijuterii din argint a vikingilor a fost găsită de un bărbat cu detectorul de metale, în Finlanda
TRENDING
08:42
George Daniel Calcea a venit în România în vacanță și a dispărut înainte să plece în Marea Britanie. Poliția și familia îl caută
07:34
Ploi și grindină, vremea se schimbă brusc în România, sâmbătă: zonele în care se răcește
07:44
Benzina și motorina s-au scumpit din nou, sâmbătă, 12 septembrie 2026. Cât costă litrul de carburant în București, Cluj, Iași, Timișoara și Constanța
12:14
În 1894, Etiopia a început să planteze 506.000 de hectare cu eucalipți. Astăzi, pământul riscă să rămână fără apă
apă minerală
12:08
În cât timp se strică apa minerală din sticla desfăcută și cât timp rămâne potabilă
O femeie în vârstă cu părul alb, după ce a pregătit sosul de roșii în gustă cu lingura dintr-un borcan
10:58
Cum transformi tomatele în aurul roșu al lunilor de iarnă
Un poștaș îmbrăcat în uniforma serviciului poștal francez „La Poste” distribuie corespondența în Vernon, în nord-vestul Franței, pe 11 septembrie 2026
10:45
Un poștaș a dus toate scrisorile pe care trebuia să le livreze într-o pădure, în Franța
Mâini, carduri de credit, prieteni într-o cafenea, efectuând o plată sau o tranzacție bancară la un terminal POS.
10:17
Un restaurant din Germania impune o regulă neobișnuită: nota de plată „alla Romana”
Ladă cu legume proaspăt culese, cartofi,morcovi, sfeclă
10:00
Legume de sezon: rețete simple bazate pe ce găsim la piață în fiecare anotimp
Cât ulei și cât oțet se pun la salata de ardei copți - Un castron cu salată de ardei copți pe o masă de lemn, lângă un ardei capia și usturoi
11 sept.
Cât ulei și cât oțet se pun la salata de ardei copți. Proporția corectă pentru iarnă
Un bărbat verifică și alege vinete mari, lucioase și închise la culoare dintr-o ladă plină de legume proaspăt culese.
10 sept.
Cum alegi vinetele potrivite pentru congelare și zacuscă
Un bol cu dulceață de prune, prune întregi și borcane de gem pe o masă de lemn
10 sept.
Cât timp se fierbe dulceața de prune
Mâini care curăță de coajă ardei capia copți dintr-un bol alb, pe un fundat de lemn
10 sept.
Cum se coc și se congelează ardeii copți pentru iarnă
Elevi în fața scolii din Măguri
Analiză
13:00
Una dintre puținele școli din România cu predare în limba romani. Numărul elevilor este tot mai mic, dar părinții au un motiv de „fală”: „Vakeres romanes?”
Holul unui spital de urgență, există un pat gol și nu sunt pacienți care să aștepte la ușile cabinetelor
12:56
Mărturia unui medic neurolog din București despre criza din spital: „Nu avem materiale pentru pacienții cu anevrism. Sunt liste de așteptare”
panouri solare
11:42
Ministerul Energiei lansează un fond de 500 de milioane de euro pentru primării, spitale și școli. Bani nerambursabili pentru panouri solare
Imaginea prezintă o ploaie torențială densă căzând peste mașini într-o parcare mărginită de copaci.
11:01
ANM anunță vreme severă, cu ploi torențiale, grindină și rafale de până la 70 km/h. Lista zonelor sub cod galben
Ilie Bolojan
14:15
Premier pentru țara mea, un reality show național regizat de la Cotroceni
Educație juridică în școli
10 sept.
PISA provoacă noi răgete de plăcere și disperare
Arhiva foto
9 sept.
La muncă, cetățene președinte! România nu mai are timp de pierdut
Nicușor Dan cu ambele brațe ridicate
8 sept.
România perplexă