Vicepremierul Tanczos Barna a mințit când a spus că soluția creșterii taxelor pentru reducerea deficitului a fost cerută de Comisia Europeană

Comisia Europeană nu indică niciodată cum să fie redus deficitul bugetar, iar fiecare țară membră a Uniunii Europene este suverană în ceea ce privește politica fiscală, conform tratatelor europene.

Ce a spus, de fapt, Barna

Barna a spus că România a avut în 2024 un deficit bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB). În 2025, un deficit „rezonabil” ar fi de 7,5%, conform oficialului.

„Anul trecut a fost 9,3%. Sunt anumite estimări, dacă nu se iau măsurile, putem ajunge şi la 9 şi anul acesta dacă nu se iau câteva măsuri foarte repede. Eu cred că şi Comisia conştientizează că n-am mai plecat de la 7,8% cum am fost în momentul în care s-a calculat limita de 7% pentru 2025, am plecat de la 9,3% şi de acolo trebuie să coborâm. Eu m-aş mulţumi cu un 7,5%, cred că ar fi rezonabil şi pentru România, şi pentru Uniunea Europeană. Şi este foarte, foarte important că trebuie să asigurăm banii pentru pensii, pentru salarii şi pentru investiţii. Sunt trei capitole care trebuie să fie în buget, indiferent de deficit”, a declarat Barna la Prima TV, conform Economica.net.

Însă oficialul a mai spus că oficialii de la Bruxelles au cerut creșterea veniturilor.

„Primul pachet de măsuri fiscale a fost trimis la Bruxelles acum câteva zile şi s-a întors un răspuns de neacceptare, «E prea puţin, trebuie să faceţi mai mult pentru consolidarea veniturilor». Şi agenţiile de rating, când văd primul pachet, sunt foarte reticente şi din acest motiv, practic, guvernul a fost într-un timp foarte scurt nevoit, obligat să vină cu acest pachet de măsuri fiscale”, a declarat vicepremierul.

Ce a propus Bolojan

Astfel, s-a ajuns la măsurile Guvernului Bolojan:

• majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21%
• eliminarea cotei de 5% de TVA și majorarea celei de 9% la 11%
• creșterea accizelor cu 10%
• majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%
• creșterea impozitului suplimentar pe bănci de la 2% la 4% din venituri
• introducerea de contribuții de sănătate de 10% pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei pe lună
• majorarea impozitelor pe sectorul jocurilor de noroc
• tăierea unor sporuri la bugetari, cum ar fi cel de condiții vătămătoare, care e redus de la 1.500 la 300 de lei brut.

Comisia a vorbit de creșterea cheltuielilor

Comisia Europeană nu dictează niciodată vreunei țări membre UE cum să reducă deficitul bugetar. Mai mult, poziția oficială a Comisiei a fost deja prezentată în cadrul Consiliului European din data de 20 iunie.

În cadrul acestuia s-au discutat situațiile fiscale ale României și Belgiei.

Oficialii europeni au menționat expres că majorarea deficitului bugetar s-a făcut din cauza creșterii cheltuielilor și nu a sugerat majorarea TVA sau a altor taxe, conform documentului oficial.

„Din cauza ratei ridicate de creștere a cheltuielilor nete în 2024, deficitul public general al României a crescut la 9,3% din PIB, de la 6,6% din PIB în 2023, situându-se cu mult peste nivelul de 7,9% din PIB prevăzut de România în toamna anului 2024. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2025 indică o scădere a deficitului public general la 8,6% din PIB în 2025. Scăderea prevăzută a deficitului în 2025 reflectă în principal punerea în aplicare a unui pachet de consolidare fiscală la sfârșitul anului 2024”, se arată în documentul oficial dat publicității de Consiliul European.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan scria la acel moment că menționarea excesului de cheltuieli sugerează de unde trebuie redus deficitul.

Libertatea a întrebat oficial Comisia Europeană dacă a impus creșterea taxelor României, dar până acum, reprezentanța din România a Executivului european nu a răspuns.

Cum decurg discuțiile neoficiale

Cu toate acestea, interacțiunile dintre oficialii români și cei europeni sunt mai nuanțate.

De regulă, se duc mai întâi discuții informale, de poziționare și de pornire a cadrului de negociere, conform surselor. În cadrul acestora, fiecare tabără stabilește ce se negociază mai exact și caută să înțeleagă poziția celeilalte tabere.

În interacțiunile neoficiale se merge mult mai rapid cu discuțiile decât în cazul negocierilor oficiale, bazate pe documente oficiale și mandate date reprezentanților statului român.

Iar în cadrul acestora, reprezentanții instituțiilor europene sugerează concret oficialilor români ce ar putea include în viitoarele documente și ce propuneri ale țării noastre nu vor trece de filtrul Comisiei.

Exemplul PNRR

Spre exemplu, atunci când s-a negociat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost axat pe Digitalizare și Revoluția Verde. Din această cauză, oficialii români au avut mari probleme în a include autostrăzile în PNRR; în contrapartită, oficialii europeni nu au acceptat sisteme de irigații și canalul Siret-Bărăgan în document.

De asemenea, Comisia Europeană a cerut atunci închiderea termocentralelor pe cărbune până în 2026, măsură pe care România o vrea acum amânată din cauză că afectează prețurile la electricitate și încălzirea în două orașe mari.

La final, tot România își asumă

În final, însă, tot partea română vine cu documentul oficial pe care și-l asumă la Bruxelles. Țara noastră se află în deficit excesiv încă din anul 2019, neîndeplinind țintele asumate.

România are și un jalon în cadrul PNRR privind reforma fiscală, care trebuie îndeplinit.

Reforma fiscală nu înseamnă însă automat creșterea taxelor sau introducerea impozitului progresiv, ci reașezarea fiscalității astfel încât să fie echitabilă.

Statul trebuia deja să ia decizii

„Raportul dintre datoria publică și PIB a crescut de la 48,9% la sfârșitul anului 2023 la 54,8% din PIB la sfârșitul anului 2024 și, potrivit previziunilor Comisiei, va crește până la 59,4% până la sfârșitul anului 2025, ca urmare a deficitului public ridicat”, mai arată instituția europeană în document.

Fostul ministru Marcel Boloș a postat recent pe Facebook că i-a avertizat anul trecut, pe când ocupa fotoliul Finanțelor, atât pe premierul Marcel Ciolacu, cât și liderii coaliției și pe președintele Klaus Iohannis cu privire la creșterea accelerată a cheltuielilor publice.

Deficit dublat

România a pornit anul trecut cu o lege a bugetului care prevedea un deficit bugetar de 5%, crescut ulterior la 7%, pentru ca în final să terminăm anul cu 9,3%.

Guvernul a majorat anul trecut pensiile cu 40% și salariile bugetarilor cu 20%.

Mai mulți oficiali au cerut formarea unei comisii de anchetă pentru a investiga cheltuielile de anul trecut.

Vlad Gheorghe, liderul partidului DREPT, care l-a susținut pe Nicușor Dan în alegerile pentru Președinția României, a anunțat săptămâna trecută că a făcut plângere penală împotriva fostului premier Marcel Ciolacu, pe care îl acuză că „a prezentat cu bună știință date false despre execuția bugetară și sustenabilitatea fiscală, pentru a ascunde un comportament abuziv și iresponsabil în cheltuirea fondurilor publice”, conform PressHub.ro.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE