Mergi direct la conținut »
Vila de lângă Parcul Cișmigiu care a fost sediu al Gestapo-ului în România, scoasă la vânzare. Cât costă și cum arată clădirea impunătoare / FOTO Galerie foto
8imagini
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > Vila de lângă Parcul Cișmigiu care a fost sediu al Gestapo-ului în România, scoasă la vânzare. Cât costă și cum arată clădirea impunătoare / FOTO

Vila de lângă Parcul Cișmigiu care a fost sediu al Gestapo-ului în România, scoasă la vânzare. Cât costă și cum arată clădirea impunătoare / FOTO

Proiectată de arhitectul Dimitrie Herjeu, vila neoclasică situată în apropierea Parcului Cișmigiu, pe bulevarul Mihail Kogălniceanu este scoasă la vânzare, având un preț de pornire de 1,5 milioane de euro. Clădirea impunătoare a fost sediu al Gestapo-ului, poliția secretă de stat în timpul Germaniei naziste, dar și al Ambasadei Germanei. După 1990, vila a găzduit Rofilm.

De Răzvan Mihalașcu,

Anul estimativ de construire a clădirii este 1927. Casa păstrează plăcuţa cu semnătura arhitectului Dimitrie Herjeu, precizează reprezentanții Artmark Historical Estate.

Vila de lângă Parcul Cișmigiu care a fost sediu Gestapo

Înainte de 1944, imobilul cu peste 34 de camere a fost sediu al Gestapo-ului şi al Ambasadei Germane. Ulterior, a devenit după 1990 sediul al Rofilm – societate de stat de producţie cinematografică înfiinţată prin reorganizarea Regiei Autonome „Cinerom”.

Arhitectul Dimitrie Herjeu a profesat după 1900, atât în perioada antebelică, cât și în cea interbelică. El a realizat în special reşedinţe în zone din centrul Bucureştiului, în stil eclectic cu elemente neoclasice, dar şi în stilul neoromânesc caracteristic perioadei.

Arhitect şef al oraşului Bucureşti (1910-1916), Herjeu a fost membru al Comitetului de conducere al Societăţii Arhitecţilor Români şi a făcut parte din comitetul Revistei „Arhitectura”.

Împreună cu arhitecţi precum Ion Mincu, Ion D. Berindei, Jean Monda, Horia Creangă, Dimitrie Herjeu a contribuit la realizarea unor ansambluri rezidenţiale celebre din Parcelarea Ioanid şi Parcelarea Filipescu.

„Pentru el arhitectura românească nu a fost moda cerută de o lume lipsită de orientare în artă ca şi în rosturile noastre naţionale, căci el nu a făcut operă eftină de imitaţie, un fel de arheologie atât de răspândită în ultimul timp prin goana după un arhaism fără nici un rost şi contrar spiritului vremei; el a fost un mare constructor de lucruri noui, la înălţimea vremei şi în spiritul tradiţiilor noastre pe cari le-a înţeles cu acel instrinct al artei ce la avut ca puţini alţii. El a creiat cu simplitate, cu distincţie, lucrări cari rămân; el nu a banalizat trecutul, el a mărit patrimoniul nostru artistic”, scria Toma Socolescu în „La mormântul lui D. Herjeu”, în revista „Arhitectura” din 1926.

Curtea exterioară are o suprafață de 430 de metri pătrați și poate găzdui până la 10 autoturisme. Imobilul dispune de camere cu suprafețe generoase, de la 30 și până la 80 de metri pătrați, precum și de spații de depozitare multiple.

Cum a reușit un medic din Botoșani să se vindece de cancer cu prognoză nefavorabilă. „Nimeni nu îți dă nici o garanție”
Recomandări

Cum a reușit un medic din Botoșani să se vindece de cancer cu prognoză nefavorabilă. „Nimeni nu îți dă nici o garanție”

De asemenea, vitraliul de dimensiuni impresionante înfățișează patru dintre cele șapte arte, transpuse în personajele feminine, redate într-o manieră Art Nouveau. Acestea sunt reprezentate deasupra simbolurilor pentru arta scrierii (cartea deschisă și pana), arta muzicii (lira-reprezentare din Grecia antică), arta teatrului (cele două măști-comedia și tragedia) și arta picturii (paleta).

Soarele, regăsit în patru ipostaze în partea superioară a vitraliului, poate reprezenta un simbol masonic.

În 2009, au fost demarate lucrări de consolidare și restaurare, însă acestea au fost oprite din motive financiare.

Vezi și cum arată vila dintr-o zonă de lux a Capitalei scoasă la vânzare cu aproape 2 milioane de euro.

sursă foto: Artmark Historical Estate


 

Close
Închide
  Close