Vizitatorii și credincioșii străini, nevoiți să plătească o taxă de 25 de euro pentru a intra în bazilica Sfânta Sofia, transformată în moschee de Erdogan

Noua taxă de intrare este expusă în mod clar pe esplanada din faţa intrării principale, intrare rezervată doar cetăţenilor turci.

O pancartă portocalie îi trimite pe străini către o intrare laterală şi opt ghişee aliniate.

Această intrare – comparată de presa turcă cu „o intrare de garaj”, din cauza unor obloane rulante şi porticurilor de securitate – oferă acces către un tunel sub Minaretul Baiazid, cu ajutorul căruia vizitatorii pot admira Sfânta Sofia fără să tulbure rugăciunile.

„Era gratuit ieri”

Luaţi din scurt, vizitatorii s-au dus luni să plătească intrarea de 25 de euro.

„Era gratuit ieri. Sunt surprinşi”, a recunoscut, sub protecţia anonimatului, un tânăr oficial însărcinat cu orientarea vizitatorilor.

Tânărul confirmă că pelerinii musulmani, dacă sunt de naţionalitate străină şi vor să se roage în Sfânta Sofia, trebuie să plătească intrarea ca simpli turişti.

Biletul de intrare dă acces la galeria de la etaj şi la muzeu, a precizat el, subliniind necesitatea efectuării unor lucrări importante în bazilica ridicată în secolul al IV-lea şi reconstruită de către împăratul bizantiv Iustinian în secolul al VI-lea.

Poarta fostei bazilici, afectată de degradări și vandalism

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Această decizie face parte dintr-un nou plan de gestionare a vizitatorilor, la recomandarea UNESCO, avertiza în toamnă ministrul turc al Culturii şi Turismului, Mehmet Nuri Ersoy.

Sfânta Sofia – transformată prima oară în moschee când a fost cucerit Constantinopol -, clasată în Patrimoniul Umanităţii, a devenit muzeu prin voinţa fondatorului republicii tuce, Mustafa Kemal Atatuk, în 1934.

Ea a redevenit moschee pe data de 10 iulie 2020, prin decizia preşedintelui islamo-conservator Recep Tayyip Erdogan.

De atunci, cozi lungi de aşteptare se formează în mod constant în faţa monumentului.

Acest succes de public pare să fi provocat degradări şi chiar vadalism la poarta imperială din lemn de şapte metri înălţime a bazilicii, din cauza lipsei unor măsuri de protecţie adecvate.

Sfânta Sofia şi domul său principal au fost victime ale nenumăratelor cutremure care au afectat Constantinopolul şi Istanbulul, iar seismele frecvente continuă să zguduie venerabilul edificiu.

Foto: Profimedia Images

Urmărește-ne pe Google News