INTERVIU VIDEO | Corina Crețu: Statul de drept trebuie monitorizat. UE nu este un bancomat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, susține că la Bruxelles se discută despre varianta ca statele care au derapaje democratice să primească mai puține fonduri europene. Personal, Crețu nu este de acord cu această propunere, pentru a nu transforma banii europeni ,,într-un instrument de pedepsire a populației”. Pe de altă parte, oficialul spune că este nevoie de monitorizarea statului de drept. Corina Crețu a venit în România în ziua învestirii guvernului Dăncilă, pentru o vizită oficială de două zile.
Cele mai importante declarații din interviul pe care Corina Crețu l-a acordat Libertatea:
• ,,Este al cincilea guvern cu care lucrez în trei ani. Este de dorit mai multă stabilitate.” • ,,S-au creat peste 51.000 de locuri de muncă din fonduri UE.” • ,,Vreau o simplificare totală a procesului de folosire a fondurilor europene.” • ,,Pentru noi, toleranță zero față de corupție este regula de aur.” • ,,Statul de drept este o valoare fundamentală (...) UE nu este doar un bancomat de unde te duci și scoți bani, ieftin, ca să faci proiecte finanțate.” • ,,Clar, trebuie să existe un mecanism de monitorizare a statului de drept, dar nu văd de ce trebuie sancționată populația.” • ,,Societatea românească este misogină prin excelență”.
Libertatea: A fost învestit guvernul Dăncilă. Ce așteptări are Comisia?
Corina Crețu: În primul rând, Comisia îi felicită pe doamna Dăncilă și pe guvernul său pentru votul din Parlament. Pe de altă parte, eu sunt aici așa cum am fost de fiecare data în prima săptămână a guvernului care a fost învestit. Este al cincilea guvern cu care lucrez în trei ani, de când sunt membru al Comisiei Europene.Răspunzând de un portofoliu foarte important, Politici Regionale, fiecare zi contează, și am zis că este foarte important să fiu din prima săptămână, pentru a discuta sector cu sector ceea ce este de făcut pentru accelerarea fondurilor europene, care este cel mai important instrument de investiții pentru dezoltarea economică și socială a regiunilor, a orașelor, și îmbunătățirea vieții oamenilor.
Așadar, vizita nu este întâmplătoare, ci este un mesaj în sine.
Da, cred că este simbolic că vin încă din prima săptămână, așa cum am făcut cu toate guvernele. Sunt optimistă datorită faptului că avem în funcție oameni și ministri care au mai lucrat cu fonduri europene, cunosc regulamentele, cunosc riscurile de pierdere a banilor europeni. Mă aștept să am o discuție constructivă. Mesajul meu va fi acela că noi, Comisia Europeană, suntem și rămânem un partener pentru România, mai ales în acest domeniu foarte important.
Cât de mare este problema lipsei de continuitate la nivel guvernamental? Cum se reflectă în relația României cu UE?
Acest lucru depinde de dinamicile politicilor interne din fiecare stat membru. Sigur că, în ceea ce mă privește, cred că este importantă continuitatea și menținerea experților care au cunoștințe în domeniu, care cunosc regulamentele, pentru că este o politică complexă, regulamentele UE au 600 de pagini. Deci este importantă menținerea continuității. Pe de altă parte, Comisia nu-și permite să comenteze atunci când este vorba de alegerea de către parlamentele suverane a unor… Sigur, ar fi de dorit mai multă stabilitate și speranța mea este că o vom avea. Dar eu sunt optimistă din acest punct de vedere pentru că nu avem altă șansă. (râde)
Ați observat în discursul public din ultimele zile ale noului guvern o intenție de a prioritiza fondurile europene și tot ce înseamnă partea aceasta?
Sunt oameni care au mai lucrat în acest domeniu, știu bine ce înseamnă absorbția fondurilor europene, cât de mult aduc ele la PIB, la îmbunătățirea vieții oamenilor. Este politica ce are efectele cele mai vizibile în viața de zi cu zi a oamenilor. Modernizări de spitale, de drumuri. Sigur, nu pe măsura așteptărilor. Dar am încheiat exercițiul financiar 2007 – 2013 cu 90% rată de absorbție. Eu cred că s-a învățat din lecțiile trecutului. S-au creat peste 51.000 de locuri de muncă datorită fondurilor UE. S-a pornit lent, dar acest lucru este valabil pentru toate statele membre, în primul rând pentru faptul că legislația în Parlamentul European și în Consiliu a fost adoptată mai târziu. Am avut acele condiționalități. În august, au fost acreditate autoritățile de management și control, iar din august până acum, Comisia Europeană a transferat României plăți în valoare de un milliard de euro. Sperăm ca acest ritm să continue, pentru că orice sincopă se vede imediat.
Spuneți că premisele sunt bune pentru exercițiul 2014 – 2020. MFE spunea că este o absorbție de 10% până acum. În comparație cu Ungaria, cu Polonia...
Suntem pe la media europeană. Toate statele au început cu întârziere acest exercițiu financiar. Ce vreau eu să discut cu guvernul este că acest an este unul special, în care se va decide bugetul de după 2020 și este important să se accelereze absorbția de fonduri, pentru că singura noastră șansă să obținem o finanțare măcar egală cu cea de până acum este aceea de a demonstra pe hârtie că putem folosi fonduri europene. Pentru mine, personal, banii nu sunt totul. Capacitatea administrativă este mult mai importantă. Am fost aici pe teren. Anul trecut au fost la peste 130 de întruniri între experții de la DigiRigio, serviciile mele de care sunt responsabilă.
Pentru mine, prioritară este îmbunătățirea vieții beneficiarului. Mă doare foarte tare să văd tineri, în multe state membre, care abandonează ideea de a mai folosi fonduri europene din cauza birocrației, pentru că procesele sunt prea lungi. Exasperarea aceasta... Eu cred că beneficiarul trebuie să se concentreze pe implementare proiectelor, nu pe realizarea a mii de hârtii, dosare parafate care nu-și au rostul. Este evident că trebuie să simplificăm. Pentru exercițiul financiar viitor, de după 2020, eu sunt pentru o simplificare totală și pentru un set de reguli pentru toate fondurile europene. Înțeleg foarte clar nevoia de a balansa simplificarea și controlul. Este vorba de banii contribuabilului și este evident că fiecare cetățean trebuie să știe că investește în proiecte de calitate.
Câtă importanță se alocă zonei acesteia de antifraudă, de cheltuire a banului așa cum trebuie, indiferent pentru ce domeniu?
Eu sunt responsabilă pentru Fondurile Structurale și de Investiții, care înseamnă Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul Social și cel de Coeziune. Curtea Europeană de Audit a arătat că, în ultimul an, rata de eroare este de 4%, din care numai 0,5% înseamnă fraudă, restul sunt fără consecințe financiare. Practic, aceste erori provin din necunoașterea regulamentelor. Pentru noi, toleranța zero față de corupție este regula de aur și avem mai multe niveluri de control. Eu cred că s-a înțeles foarte clar că banul european este foarte bine controlat. Avem nivelul Comisiei, apoi OLAF, dar cel mai mult și cel mai mult ne bazăm pe autoritățile naționale, iar România este una dintre țările pe care ne bazăm cel mai mult. Ce mă întristează este că această rată de 0,5% ar fi putut fi și mai mică dacă primele niveluri de control, autoritățile de management, s-ar fi sesizat. Deci ar fi putut fi evitate și aceste sume.
Cât de avansate sunt discuțiile la Bruxelles, dacă ele există, despre o condiționare a alocării fondurilor europene de respectarea statului de drept?
Este un subiect care a fost ridicat, din cauza anumitor derapaje din unele state membre, dar nu avem pentru actualul exercițiu financiar, plus încă 3 ani, deci până în 2023, nicio posibilitate de a corela alocarea de fonduri. Singurul criteriu a fost PIB-ul pe cap de locuitor. Deci aceasta este clar o dezbatere valabilă după 2020. Într-un ziar, am fost criticată că am aprobat o extindere a unei linii de metrou din Varșovia. Nu aveam niciun motiv să-l resping, pentru că proiectul era bine fundamentat tehnic. În acest caz, Polonia s-ar fi dus în instanță și ar fi câștigat. Nu avem nicio reglementare legală. Sunt mai multe idei. Una de a corela aceste fonduri, pe lângă alte condiționalități economice, și de respectare a statului de drept. Statul de drept este o valoare fundamentală, fiecare stat care aderă trebuie să știe că UE nu aduce numai beneficii, ci și responsabilități și obligații. UE nu este doar un bancomat de unde te duci și scoți bani, ieftin, ca să faci proiecte finanțate...
Un supermarket, cum zicea Emmanuel Macron.
Da. Din punctul meu de vedere, acum sunt mai multe opțiuni pe masă, fondurile europene structurale nu trebuie să fie transformate într-un instrument de pedepsire a populației. Pentru că populația este cea care suferă. Nici nu trebuie să facem noi subiecte de divizare, avem deja migrația, piața de muncă, care divizează țările din est cu cele din vest. Clar, trebuie să existe un mecanism de monitorizare a statului de drept, dar nu văd de ce trebuie sancționată populația. Pe de altă parte, sunt idei care spun că trebuie mers pe orizontală, pe toate fondurile UE, atunci când un stat nu se încadrează. Dar este la nivel de dezbatere, încă sunt discuții, vom vedea poziția șefilor de stat și de guvern din 23 februarie anul acesta.
Cum se vede la Bruxelles chestiunea femeilor care ocupă funcții publice? În cazul României, care are acum primul premier femeie, acest aspect a fost important în dezbatere.
Eu sunt bucuroasă că am ajuns la acest nivel de maturitate a societății românești de a alege o femeie. Societatea românească este prin excelență una misogină. Nu sunt o fanatică a militării pentru drepturile femeilor, dar cred că trebuie să existe un echilibru, pentru că, până la urmă, femeile reprezintă 51% din populație. Toate studiile arată că, acolo unde sunt în funcții de conducere, femeile sunt mult mai aplecate spre problemele oamenilor, spre problemele sociale. Eu fac parte dintr-o Comisie unde președintele Juncker cu greu a convins statele membre să desemneze un comisar european femeie și din acest punct sunt mândră că România a propus un comisar femeie. Pe lângă faptul că sunt eu, dar vreau să spun că 9 femei din 28 este foarte puțin, lucru consemnat încă de la învestirea acestei Comisii. Speranța mea este că se va trece la etapa următoare, poate nu o femeie, un bărbat, dar poate că o cotă de cel puțin 20-30% pe listele eligibile ar fi nevoie. Eu lucrez foarte mult cu administrațiile locale și sunt foarte tristă să văd atât de puține femei. Din păcate, în multe state, ca și în România, viața politică este foarte agresivă, violentă, și atunci multe femei preferă să stea deoparte, decât să intre în aceste bătălii foarte agresive și foarte dure. Nu e ușor. Poate e ușor să ajungi la un moment dat, dar este foarte greu să te menții, pentru că atacurile continuă indiferent ce ai face.
