EXCLUSIV. La 111 ani de la zborul lui Traian Vuia cu primul avion, ”mormanul de fier vechi” a înviat și se duce în Cosmos

15 martie 2017 23:25 De: ,

Lângă stația de metrou ”Păcii”, un avion IAR 93, primul avion de luptă cu reacție al României, realizat în anii ‘70, dă să-și ia zborul de lângă poarta INCAS. Avionul a fost recuperat, cu ani în urmă, înainte de a fi trimis la tăiere, în calitate de ”morman de fier vechi”. În spatele porții, se cercetează, în acest moment, cele mai avansate tehnologii aerospațiale din lume, care vor susține expansiunea omenirii în Cosmos.

Victor Mihai Pricop la centrul de comandă al sufleriei supersonice

Pe 18 martie se vor împlini 111 ani de la primul zbor cu un avion, realizat de Traian Vuia. În tot acest timp, țara noastră a parcurs un drum sinuos în aeronautică.

În acest moment cercetarea aerospațială românească a ajuns să conceapă tehnologie pentru expansiunea omenirii în Cosmos, la Institutul Național de Cercetări Aerospațiale ”Elie Carafoli” (INCAS). Aici se fac teste pentru un ”transportor de combustibil” care să propulseze rachetele de la sol către spațiul extraterestru și care să fie dotate cu aripi pentru a se putea întoarce intacte la sol.

Adică nu se mai autodistrug, ca până acum, sunt ”recuperabile”, devin ele însele aparate de zbor de sine stătătoare. Cercetătorii români studiază acum în sufleria supersonică INCAS aerodinamicitatea acestor viitoare transportoare spațiale de combustibil. Tot aici se cercetează metode de aducere înapoi, din spatial extraterestru, a cosmonauților, ieftin și sigur.

Sufleria supersonică

România, prin Agenția Spațială Română (ROSA, este membru cu drepturi depline în cadrul Agenției Spațiale Europene și participă cu mai multe proiecte la programele cosmice europene. Echipa este formată din specialiști care au vârstele, în marea majoritate, sub 30 de ani.”Aeronautica românească și-a mutat acum centrul de greutate către Spațiu. În acest moment suntem parteneri strategici cu jucători mari de pe piața internatională în acest domeniu”, ne-a spus dr. ing. Cătălin Nae, directorul general al INCAS.

Machetă de transportor în suflerie

Aceeaşi machetă între cercetătorii Ana-Maria Neculăescu (27 de ani) şi Alexandru Marin (26 de ani)

Avionul de generația 4.5: IAR 99 TD

Tot la categoria ieftin și sigur se înscrie și proiectul IAR 99 TD din cadrul INCAS.

Ing. Dorin Bârsan, şeful proiectului IAR 99 TD

”Bunicul” acestui aparat, IAR 93 ”Vulturul”, primul avion de luptă cu reacție românesc (cocoțat acum pe gardul INCAS), construit în 1974 în parteneriat cu fosta Iugoslavie, a fost casat de țara noastră în 1998, pe motiv că este produsul ”mormanului de fier vechi” al industriei comuniste din România, cum a fost catalogată aceasta, oficial, imediat după prăbuşirea regimului Ceauşescu. Sârbii folosesc aparatul și acum, după ce a trecut prin războiul iugoslav al anilor ’90, sub numele de Soko J-22 ”Vultur”. În fine, noi am continuat cu IAR 99, un avion școală.

După 1990, România a modernizat MIG 21 aflat în service la standarde NATO, iar piloții aveau nevoie de un aparat de antrenament la noile standarde. Așa a apărut IAR 99 Șoim – modernizat.

Iată însă că a venit momentul achiziției de avioane F-16, aparate multirol dotate cu avionică mai avansată decât  MIG 21 Lancer. Pe ce antrenăm viitorii piloți? Răspunsul la acestă întrebare se află în proiectul IAR 99 TD, acum în derulare la INCAS.

Radarul poate deosebi inamicul de prieten

Aşa va arăta IAR 99 TD

 

”Prin noul avion de antrenament arătăm că România poate proiecta, executa și asimila tehnologiile de ultimă generație”, ne-am spus ing. Dorin Bârsan, manager proiect IAR 99. Tehnologii noi înseamnă în primul rând un radar de ultimă generație, care poate urmări mai multe ținte deodată și poate recunoaște inamicul și aliatul, inclusiv în ceea ce privește țintele de la sol. De asemenea, va fi dotat cu un motor mult mai puternic și mai economic din punctul de vedere al consumului.

Aparatul va putea antrena piloți pentru aparate de luptă de generația 4.5. Menţionăm că singurele aparate de nivelul 5 care sunt considerate viabile în acest moment sunt F-22 și F-35. Nivelul generației 5 presupune tehnologie stealth (avion invizibil pe radar). Restul, sunt generația 4.5 sau 4. Exemplu: F-16, Eurofighter, Greepen, Suhoi Pak-Fa etc.

Dr. ing. Cătălin Nae, dierctorul general al INCAS

Din toate avioanle concepute de români am rămas doar cu IAR 99

Datele istoriei aeronauticii româneşti, pe scurt, sunt punctate de momente în care ţara noastră a excelat la nivel mondial în acest domeniu:

  • Traian Vuia a fost primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul cu propulsie proprie, pe 18 martie 1906.
  • Henri Coandă a fost primul om care a conceput un avion cu reacţie, pe care l-a prezentat în 1910 la Salonul internaţional de la Paris.
  • Primul avion militar al Forţelor Aeriene Române a fost aparatul Nieuport 11, de fabricaţie franceză, utilizat în timpul primului război mondial.
  • În perioada interbelică România a produs, la Braşov,  IAR 80, unul din cele mai bune avioane de luptă din lume la începutul celui de-al doilea război mondial, IAR 81 şi IAR 37, ca avioane militare, precum şi alte câteva tipuri de aparate civile sub licenţă.
  • După al doilea război mondial aeronautica românească a luat o pauză, pentru ca după 1970 să începem să producem elicoptere sub licenţă franceză şi avioane militare IAR 93, la care s-a renunţat în 1998 şi IAR 99, aflat acum în plină modernizare.
  • România a renunţat şi la proiectul Rombac, singurul avion comercial cu reacţie realizat în Europa comunistă, cu excepţia URSS.

111 ani de la zborul revoluționar al lui Traian Vuia

Ziua de 18 martie a anul 1906 marca, datorită românului Traian Vuia, momentul primului zbor din istoria omenirii cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii.

Avionul “Vuia 1”, realizat de inventatorul român Traian Vuia, era considerat de autorul său un ”aeroplan-automobil”. A fost realizat dintr-un cadru de țevi de oțel, cu aripi de pânză, bombate. Motorul, de 20 CP, funcționa cu anhidridă carbonică pe post de combustibil, iar trenul de aterizare era constituit din patru roți cu pneuri, suprafața de susținerea fiind de 14 mp. Avea o singură elice cu diametrul de 2,2 m. În total, cântărea aproximativ 250 kg, notează Agerpres. Aparatul a rulat cca 50 metri, apoi s-a desprins de la sol și a zburat 12 metri la o înălțime de 1 metru.

Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro