Fiecare părinte își imaginează începutul de școală cu emoții, fotografii cu copilul, ghiozdanul nou și bucuria primului clopoțel. Realitatea vine însă cu altceva: o listă lungă de cumpărături și o notă de plată care trece lejer de 2.000 de lei. Am făcut calculul pe pielea mea, pregătindu-mi fetița pentru clasa I, și vă spun sincer că vorbesc de o gaură considerabilă în bugetul familiei.
Cuprins:
Orice părinte știe că lista de caiete vine tipărită, clară: comunicare, matematică, dezvoltare personală și arte vizuale și abilități practice. Tradus în bani, asta a însemnat 140 de lei dintr-un foc.
La acestea se mai adaugă și caietele speciale, de tip 1, cele de caligrafie pentru dreptaci sau stângaci și caietele de matematică. Adăugăm deci încă 62 de lei. Pare puțin, dar când faci totalul final îți dai seama că fiecare leu contează.
Manualele sunt primite gratuit de la Ministerul Educației, dar toate celelalte cheltuieli cad pe umerii părinților.
Surpriza a venit de la sigla școlii. Nu e suficient să ai haine curate și călcate, trebuie să aibă și insigna unității pe ele. Școlile, în general, oferă sigla în format vectorial, fără să se implice în achiziția de uniforme. Și este și de înțeles dacă te uiți cât costă: prețul pentru o siglă brodată, cu adeziv sau velcro, începe de la 25 de lei, iar dacă întreaga clasă comandă mai multe, scade la 22. Eu am luat 10, să am de rezervă, și am plătit 220 de lei. Sigla e mică, dar factura e mare.
Și aici vine partea grea: uniforma. Dar nu uniforma clasică care era pe vremea mea. Acum vorbim de tricouri polo cu mânecă scurtă și lungă, fuste, pantaloni, salopete, hanorace, echipament de sport cu încălțări.
Ei bine, eu am încercat să acoper o săptămână întreagă de schimburi, gândindu-mă și la programul de la serviciu, la cea mică care merge la grădiniță dar și la nevoile casei. Și am scos din buzunar în jur de 1.500 de lei. Aproape cât un coș de cumpărături pentru toată casa.
La început am crezut că rechizitele vor fi partea ușoară. Dar când le pui pe hârtie, îți dai seama că se adună rapid.
Doar aceste mărunțișuri adunate ajung undeva la 200 și 300 de lei. Și încă nu am pus la socoteală coperțile pentru caiete, sticla de apă sau șervețelele umede / uscate.
Dacă pun cap la cap toate cheltuielile, caiete, siglă, uniformă și rechizite, ies la un total de peste 2.000 de lei. Pentru unii părinți, asta înseamnă chiar mai mult decât salariul pe o lună.
„Îți dorești ce e mai bun pentru copilul tău și nu vrei să îl trimiți la școală fără tot ce trebuie. Dar când tragi linie, îți dai seama că începutul de an școlar e un lux în România”, mi-a mărturisit o mămică care își pregătește, și ea, fetița pentru clasa I.
Tot mai multe școli introduc cursuri opționale precum limbi străine, dansuri, teatru, robotică sau înot. Ele nu sunt gratuite și pot costa între 100 și 300 de lei pe lună, în funcție de activitate. Pentru un an întreg, asta înseamnă încă câteva sute de euro scoși din buzunar.
Totuși, aici văd un avantaj, că ele se desfășoară în școală și nu mai pierzi timpul, pe care cel mai probabil nici nu îl ai, plimbând copilul de colo până colo.
Eu fac parte dintre norocoșii care au la școală program lung, de tip semi-internat. Copiii stau până după-amiaza, mănâncă la cantină și își fac temele acolo. E o mare ușurare, pentru că altfel ar fi trebuit să apelez la un after school privat.
Și aici e drama multor părinți: „Școala după școală” nu e peste tot. Cine nu are această opțiune, trebuie să plătească între 1.500 și 2.000 de lei pe lună pentru un after school. Practic, cât o chirie într-un oraș mare. Și dacă nu îți permiți, fie lucrezi de acasă, fie...
Concluzia mea este că bucuria începerii școlii a cam pălit, devenind o alergătură grozavă prin magazine și căutări obositoare prin site-uri online.
Cheltuielile nu se termină nici măcar în dimineața primei zile. Tradiția spune că fiecare copil trebuie să aibă în brațe un buchet de flori pentru învățătoare. Pare un gest mic, dar adaugă încă 30–50 de lei la lista deja lungă.
Și totuși, în clipa în care îți vezi copilul pășind pentru prima dată în sala de clasă, cu ghiozdanul mare în spate și buchetul de flori în mână, toate sacrificiile par să aibă sens. E momentul în care banii se transformă în emoție pură, chiar dacă buzunarul a fost golit cu mult înainte.