Matematica din România, cu trei ani înaintea Europei. De ce elevii ajung să o urască
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Matematica predată în școlile românești este cu doi-trei ani mai avansată decât în alte țări europene, precum Germania sau Franța. Această diferență se regăsește în manuale și contribuie la faptul că mulți elevi ajung să considere materia dificilă sau chiar înspăimântătoare, arată o analiză publicată de Școala9.
Manualele de matematică românești față în față cu cele europene
Analiza publicată de Școala9 compară manualele românești cu cele din Germania și Franța.
În România, conceptele abstracte apar mai devreme, iar exercițiile de liceu sunt adesea teoretice și monocrome, cu puține elemente grafice sau exemple practice.
„Facem numai calcule frumoase și suntem cu cel puțin trei ani înaintea altor țări”, spune autorul analizei, Adrian Manea.
Adrian Manea dă exemplul regulilor de calcul cu puteri raționale (radicali), pe care elevii din România îi învață în clasa a șaptea, iar cei din Germania în clasa a XI-a.
Manualele din țara noastră conțin exprimări riguroase, nu au ilustrații practice sau exemple, atunci când prezintă conceptele abstracte.
În contrast, manualele din Germania și Franța includ multe word problems, probleme cu text, unde elevul trebuie să extragă singur modelul matematic, și permit folosirea calculatorului sau software-ului educațional, precum GeoGebra.
Deși elevii români învață mai devreme concepte matematice, la testele PISA, rămân codași. Asta tocmai pentru că nu sunt învățați să aplice ceea ce au învățat.
La testele PISA din 2022, doar 51% dintre elevii români au putut atinge un nivel de bază la matematică, comparativ cu media OCDE care a fost de 69%.
Dacă în gimnaziu manualele de matematică din România sunt mai prietenoase cu elevii, la liceu, lucrurile se schimbă total, acestea fiind printate în alb și negru.
Efectele asupra elevilor
Diferența de conținut duce la anxietate și aversiune față de matematică, iar abilitățile practice și de gândire critică sunt mai slab dezvoltate.
„Orice sistem educațional se sprijină pe programe școlare și manuale, în baza cărora profesorii prezintă lecțiile, cu grade diferite de flexibilitate. Implicarea și abordarea pedagogică a fiecărui dascăl sunt greu de cuantificat, însă numitorul lor comun este conținutul curriculei și al manualelor”, explică autorul analizei.
Exercițiile „frumoase” și rezultatele exacte din România limitează utilizarea calculatorului, accentuând abstractizarea și lipsa contextului practic.
Matematica în România rămâne riguroasă și avansată, dar în lipsa exercițiilor practice și a contextului real, elevii ajung să perceapă materia ca dificilă sau plictisitoare.
