- Eddie Chacon – Holy Hell
Funk-ul sec al lui Holy Hell, single-ul principal de pe cel de-al doilea album al lui Eddie Chacon este recomandarea Laurei Snapes. “Poate că îl cunoașteți ca fiind jumătate din duo-ul anilor ’90 Charles and Eddie (cunoscut sub numele de Would I Lie to You?). După ce trupa s-a despărțit în 1997 și Charles Pettigrew a murit în 2001, Chacon a intrat într-o perioadă de pustietate, luptându-se cu ego-ul și motivația de a face muzică înainte de a se opri complet. După ce l-a întâlnit pe pianistul și producătorul John Carroll Kirby (Solange, Blood Orange, Harry Styles), Chacon a realizat remarcabilul album de revenire Pleasure, Joy and Happiness în 2020. Anul viitor va avea loc o continuare la fel de fantastică, anunțată de un cântec atât de captivant încât a pus în umbră restul Spotify-ului meu”, spune jurnalista The Guardian.
- Véyah – Almost
Véyah, o indiancă de origine americană în vârstă de 18 ani, își lansează single-ul de debut, Almost, spunând cu un suspin „He’s such a fucking idiot” (E un idiot nenorocit – trad.) înainte de a spune o scurtă poveste despre o aventură care, din fericire, a fost întreruptă înainte de a deveni serioasă. Există ceva incontestabil adiacent Arianei Grande, crede Benjamin Lee.
- Gilded Forest – 94 Revolution
Ore suplimentare usturătoare. Creșteri amețitoare ale chiriei. Șomaj de douăzeci la sută în rândul tinerilor. Blocaje care perturbă veniturile și concertele. Da, fanii chinezi nemulțumiți ai muzicii underground își găsesc alinarea în versurile Revoluției 94 ale lui Queyue, pe care le cântă în engleză cu o hotărâre fermă. Cântăreața din trio-ul alt-folk Gilded Forest din Beijing își extinde versurile despre chirie și ore suplimentare, precum și referința titulară la anul nașterii sale, cântând cu durere despre fixația părinților ei pentru testele standardizate și despre batjocura față de arte, notează Kyle Mullin.
- Easyfun – Audio
Într-un anumit colț al internetului, revenirea Easyfun a fost la fel de mare – mai mare, chiar – decât revenirea lui Beyoncé. Compozitorul britanic, pe numele real Finn Keane, a lansat două EP-uri fabulos de ciudate la mijlocul anilor 2010, iar de atunci a lucrat mai ales la proiectele altora, inclusiv la piesele lui Charli XCX, Rita Ora și Bree Runway. Dar muzica Easyfun este cea de care oamenii sunt însetați – melodii synth-pop ostentative și pline de energie, care pocnesc și ard ca focurile de artificii. Melodia Audio – lansată anul acesta – este un astfel de cântec și a meritat anii de așteptare – vioi și plin de energie, este structurat în jurul unui sunet care ar face mândru orice DJ EDM din Ibiza, spune Shaad D’Souza.
- Vlossom – Take Another Minute
Un duo de muzicieni electro-pop din Australia a reușit să creeze nestemata anului 2022. Vlossom, format din Nick Littlemore (cunoscut pentru activitatea sa cu PNAU și Empire of the Sun) împreună cu Alister Wright (care provine din trupa indie rock de lungă durată Cloud Control), și-au unit forțele în timpul pandemiei pentru a concepe o serie de jams pline de viață. Rezultatul este o producție unică, asemănătoare cu discografia excentrică a celor de la Empire of the Sun, dar și cu cele ale unei formații indie rock. Ambele calități sunt expuse din plin în Take Another Minute, care însumează puțin peste trei minute din cea mai contagioasă melodie a anului, consideră Rob LeDonne.
- Tommy McLain – I Ran Down Every Dream
În I Ran Down Every Dream, un bărbat aflat în ultima fază a vieții sale privește în urmă. Un miros de pierdere îi întunecă privirea – „Îmi amintesc când timpul stătea pe loc/Acum ceasul ticăie.” Dar există și un sentiment de reînnoire – „când mă trezesc cu o melodie nou-nouță/ știu că încă trăiesc”. În principal, el pur și simplu își relatează viața, împărțind-o într-o serie de vise, „unele bune, unele rele, unele pe care nu le vom menționa niciodată”. Atitudinea cu picioarele pe pământ din cântecul lui McLain – refuzul de a oferi concluzii categorice sau de a face declarații mărețe – este cea care îl face atât de emoționant. La fel și omul care îl cântă. Aflat la 82 de ani, McLain interpretează acest cântec country cu autoritatea pe care numai atâta viață o poate aduce, notează Jim Farber.
- Samora Pinderhughes – Masculinity
În 2022, un cântec intitulat Masculinity ar putea duce oriunde, iar îndemnul de început – „tinere, coboară din turnul ăla, încă nu ți-a sosit vremea / O să-ți spun peste cinci ani, dacă reușești să scapi cu viață” – este un început tulburător. Samora Pinderhughes este aclamat în cercurile de jazz. Albumul său Grief face parte dintr-un proiect în trei părți numit Healing Process, inspirat de peste 100 de interviuri cu oameni de culoare care au trecut prin pierderi și violență structurală. Este o melodie obsedantă, frumoasă și va trebui să îi dai play de cel puțin două ori, menționează Grace Shutti.
- Plains – Line of Sight
Line of Sight, extrasă de pe albumul de debut al trupei Plains (duo-ul format din Katie Crutchfield și Jess Williamson de la Waxahatchee), evocă libertatea drumului deschis. Vocea cristalină a lui Crutchfield articulează versuri de acceptare – „I’ll get it right, I can’t hide / in the line of sight” (Voi reuși, nu mă pot ascunde în raza vizuală – trad.). Line of Sight se simte ca o fantezie frumoasă, obținută cu greu: că, dacă ai pleca din oraș, ai putea vedea totul un pic mai clar, notează Adrian Horton.