De la Bienala de la Veneția la deșertul din Emirate. Călin Țopa, artistul care creează universuri sonore: „Arta trebuie trăită activ”

Lucrarea sa, „Transcendent Renaissance”, va prinde viață într-un sit arheologic din deșertul Sharjah, într-un performance care unește tehnologia, emoția și memoria umană. 

A crescut într-un mediu creativ 

Am stat de vorbă cu el despre parcursul lucrării de la Bienala de la Veneția până la scena mondială din Emiratele Arabe Unite, despre modul în care tehnologia poate deveni un spațiu viu și emoțional, dar și despre cum încearcă, prin proiectele sale, să deschidă drumul noii generații de artiști români.

Călin Țopa este unul dintre cei mai talentați artiști și compozitori români în materie de sunet. El lucrează la intersecția dintre muzica experimentală, sound design și artă contemporană, în timp ce lucrările sale au fost prezentate în spații și evenimente internaționale de prestigiu, precum Bienala Personal Structures 2025 din Veneția, Experimental Loop in Governors Island în New York și Royal Central School of Speech and Drama din Londra. 

Fiu al regizorului Dan Țopa, Călin a crescut într-un mediu creativ și de mic a început să cânte în spectacolele tatălui său, dar și la cor, ceea ce l-a apropiat atât de lumea sunetului, cât și de cea a teatrului. 

A făcut sunetul unor spectacole extrem de populare, cum ar fi „Pădurea spânzuraților”, regizat de Radu Afrim, sau „Exil”, în regia Alexandrei Badea. În 2025, a câștigat Premiului UNITER pentru Cea mai bună muzică și sound design, pentru „Șapte minute după miezul nopții (A Monster Calls)”, regizat de Bobi Pricop la Excelsior, unde a creat o inovație în materie de sunet, iar întregul spectacol este ascultat de public în căști. 

„Sound designul înseamnă să creezi și să organizezi toate sunetele unui proiect: muzică, efecte, ambianțe, spațializare, manipularea intensității și a direcției sunetului, astfel încât să spună o poveste și să creeze emoție”, explică el pentru Libertatea.

„Transcendent Renaissance”, lucrarea unde tehnologia transmite emoție

Tot în 2025, Călin Țopa a fost selectat la World Stage Design 2025, una dintre cele mai importante scene internaționale dedicate artelor performative. În cadrul eventului care are loc în perioada 18-25 octombrie, în Emiratele Arabe Unite, el continuă parcursul peste granițe al „Transcendent Renaissance”, o lucrare interdisciplinară dezvoltată între 2021 și 2025, la intersecția dintre muzică experimentală, sound design și performance contemporan. 

Ideea proiectului a apărut în perioada 2021–2022, când artistul lucra la Garrick Theatre din Londra, și a fost inspirată de tranziția dintre epoca modernă și cea digitală. 

„Mi-am dorit să revin la o formă de creație colectivă. Am cântat în cor la liceul de muzică, iar în paralel mă preocupau gânduri legate de trecerea din epoca modernă în cea digitală, o tranziție pe care o asociez cu cea dintre Evul Mediu și epoca modernă. De aici a venit și ideea de renaștere. 

Inițial, mă gândeam să numesc proiectul Digital Renaissance, dar pe parcurs mi-am dat seama că nu este despre digital, ci despre uman. Despre trecerea timpului și despre felul în care apar mereu forme noi de artă, ca într-un proces continuu de reinventare”, povestește artistul.

„Mă întrebam cum putem «închide» un suflet”

Călin mărturisește că proiectul vorbește despre cum putem folosi tehnologia într-un mod care scoate la lumină partea sensibilă, vie și fragilă a omului. „Mă întrebam cum putem «închide» un suflet, o voce, o emoție într-o boxă și cum putem reda acea intimitate prin intermediul tehnologiei. Am început o serie de experimente sonore (la care încă lucrez) și am schițat o linie melodică inspirată din muzica corală a secolului al XVI-lea, pentru care am scris versuri în latină. Am încercat astfel să aduc elemente din muzica sacră în contemporaneitate și am trecut de la structura corală spre zone de operă, apoi către texturi sonore și muzică experimentală, îmbinându-le cu diferite mesaje.”

La scurt timp după această inițiativă, a descoperit un open call la Prague Quadrennial 2023 și a fost selectat în cadrul Sound Kitchen, unde a început să dezvolte mai profund această idee. 

„Am continuat cercetarea în România, alături de prieteni și colegi cu care cântasem în cor, și a urmat o frumoasă perioadă de producție de la selecția vocilor, la compoziție, repetiții și înregistrări. L-am avut alături și pe compozitorul și muzicologul Radu Mihalache, un prieten pasionat de muzică, despre care știam sigur că va aprecia și susține «nebuniile» mele creative. Cu el am reușit să finalizez proiectul și am aranjat piesa astfel încât să poată fi repetată și interpretată cu oamenii implicați”, subliniază tânărul.

Selectat din peste 1.000 de aplicații

Proiectul a continuat să evolueze, după cum precizează, și a fost prezent și în cadrul expoziției Personal Structures la Palazzo Mora, pe toată durata Bienalei de la Veneția din 2024, cu aceeași idee, dar într-o formă mai simplificată, adaptată spațiului care i-a fost oferit: „Lucrarea rămâne o reflecție despre modul în care tehnologia poate deveni un spațiu viu, capabil să transmită emoție, fragilitate și prezență umană.”

În cadrul World Stage Design 2025, unde Călin a fost selectat din peste 1.000 de aplicații, analizate de două jurii internaționale, în trei secțiuni distincte – ScenoFest, Sound Kitchen și Expoziția oficială WSD – el va prezenta „Transcendent Renaissance” la Mleiha, din Sharjah, un sit istoric din deșertul Emiratelor, locuit de aproximativ 120.000 de ani și recent inclus pe Lista Patrimoniului Mondial Islamic ISESCO. 

„Performance-ul presupune transformarea sculpturii sonore deja create de mine într-un eveniment live, în care sunetul servește drept punte între trecut și prezent. Vom integra muzică în spațiu printr-un sistem imersiv L-Acoustics L-ISA cu 40.8.5 difuzoare, amplasat într-un sit arheologic din deșert”, spune designer-ul de sunet.

Alături de el, vor participa patru studenți de la Sharjah Academy of Arts, care vor adresa mesaje live, iar iluminarea și scenografia vor completa atmosfera. 

„Simbolistica performance-ului se leagă de ideea de transcendență prin timp și de conexiunea cu memoria umană, dar face referire și la consumerismul și epoca în care trăim, în timp ce oferă publicului posibilitatea de a reflecta asupra propriului sine. Performerii, provenind din diverse culturi, vor avea intervenții în limba lor maternă, ceea ce adaugă un dialog multicultural și multilingv care îmbogățește experiența colectivă”, adaugă Țopa. 

Intenția, zice artistul, este ca publicul să aibă parte de o călătorie temporală și emoțională, să fie conectat la propria voce interioară și, în același timp, să trăiască un moment spontan și viu, într-un spațiu cu mare încărcătură istorică. 

„Se spune că zona este locuită de aproximativ 120.000 de ani, iar centrul este construit în jurul unui mormânt circular din perioada Umm an-Nar, oferind o privire asupra istoriei și arheologiei regiunii”.

„Vreau ca lucrările mele să trezească introspecție”

În paralel, artistul dezvoltă extensia educațională a proiectului, „Transcendent Renaissance – Emerging Talents”, o rezidență internațională cofinanțată de AFCN și UNITER, prin care cinci tineri artiști români participă la World Stage Design 2025, urmată de o etapă de creație colectivă. 

„Scopul meu ca artist este să creez momente în care oamenii simt, ascultă și se înțeleg. Vreau ca lucrările mele să trezească introspecție și să conecteze oamenii: între ei, cu sinele lor interior, dar și cu spațiul în care se află”, spune Călin pentru Libertatea. Despre arta sunetului, importanța recunoașterii acesteia în societatea românească, cât și despre faptul că duce numele României peste graniță, în interviul de mai jos.

„Pentru mine, tehnologia poate deveni un spațiu de intimitate”

Libertatea: În prezentarea de la tine de pe site, în dreptul lucrării, apare scris – „societatea are prejudecata că tehnologia nu are emoții, că este rece și desprinsă de practicile tradiționale. Putem găsi intimitate în tehnologie?”. Așa că reiau întrebarea de la final – putem găsi intimitate în tehnologie?
Călin Țopa: Societatea percepe adesea tehnologia ca fiind rece, precisă și lipsită de emoție. Pentru mine însă, tehnologia poate deveni un spațiu de intimitate. În Transcendent Renaissance, aproape 10 minute, fiecare voce trăiește într-un spațiu propriu, respiră, are o prezență distinctă, ca o urmă umană prinsă în interiorul unei boxe. Astfel, tehnologia nu mai este o barieră între oameni, ci un mediu capabil să păstreze fragilitatea, memoria și emoția noastră.

– Odată cu prezența ta la World Stage Design 2025, vei prezenta „Transcendent Renaissance” în situl arheologic Mleiha – ce înseamnă pentru tine să prezinți lucrarea într-un spațiu cu o asemenea încărcătură istorică?
– Este o experiență, un dialog între trecutul umanității și căutările noastre contemporane. Spațiul, încărcat de memorie și timp, devine parte din lucrare și transformă sunetul într-o punte între straturile istoriei și prezent. Mai ales că spectatorii sunt aduși cu un autobuz mi se pare interesant; practic, așa începe performance-ul pentru ei, ca o trecere inițiatică spre altă lume. Pentru mine, această lucrare este o formă de expresie sonoră, în care vibrațiile locului și ale oamenilor se întâlnesc într-o experiență comună asupra existenței, și sper să putem găsi împreună un univers comun în ceea ce încercăm să creăm.

– Ai fost selectat în trei secțiuni diferite la World Stage Design – o performanță, o expoziție și o prezentare de sound design. Ce înseamnă această recunoaștere pentru tine, ca artist român?
– Este o confirmare importantă a parcursului meu artistic și a faptului că munca mea este înțeleasă și apreciată internațional. 

„Publicul ar trebui să învețe să asculte”

– Crezi că o astfel de reușită te face într-un fel responsabil să deschizi și drumul altora în acest domeniu?
– Nu simt neapărat o responsabilitate, ci dorința de a schimba lucrurile prin ceea ce fac. Prin artă încerc să arăt că sunetul poate fi un limbaj și un domeniu în sine. Am încercat, prin extensia proiectului, prin Transcendent Renaissance Emerging Talents, să creez o oportunitate pentru tinerii artiști emergenți din România, să ia contact cu lumea artistică internațională: am selectat 5 artiști foarte creativi și vom merge împreună la World Stage Design, aceasta fiind una dintre experiențele de care vor avea parte în cadrul proiectului. Am avut împreună și ateliere de lucru, în septembrie, în București, și vor urma alte workshopuri la întoarcerea în țară. Proiectul e co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și de UNITER, cărora le mulțumesc pe această cale.

– Și dacă tot suntem aici, pentru publicul larg, sound designul e încă o zonă mai puțin cunoscută. Poți explica, simplu, ce înseamnă sound designul și care este rolul lui?
– Sound designul înseamnă să creezi și să organizezi toate sunetele unui proiect:  muzică, efecte, ambianțe, spațializare, manipularea intensității și a direcției sunetului, astfel încât să spună o poveste și să creeze emoție. Compozitorii sau creatorii universului sonor dezvoltă aceste materiale originale, construind atmosfera și tensiunea lucrării. Dau câteva exemple cu care m-am intersectat, acestea fiind doar o parte dintr-o producție:

• Sound Designer: creează și orchestrează atmosfera sonoră a spectacolului.
• Associate Sound Designer: sprijină implementarea și ajustarea designului sonor.
• Sound Technician: instalează și operează echipamentele de sunet.
• Sound System Designer: proiectează sistemul de sunet pentru calitate și acoperire optimă.

Fiecare proiect e o descoperire continuă: sunetul devine un limbaj care transmite stări, tensiune și intimitate, nu doar informații, iar publicul începe să-l aprecieze când înțelege că participă activ la experiență.

– Ce crezi că ar fi important ca publicul român să știe despre acest domeniu, ca să-l poată aprecia mai bine?
– Cred că publicul ar trebui să învețe să asculte cu atenție ceea ce se întâmplă în jurul său. Fiecare sunet are în spate o poveste și o echipă de compozitori, de sound designeri și de tehnicieni care muncesc mult pentru a crea atmosfera și emoția spectacolului. 

Sunetul nu este doar despre muzică sau efecte; este un limbaj care transmite stări, construiește spațiu și ritm și face experiența mai intensă și mai vie. Ascultând cu atenție, publicul poate înțelege că sound designul este o artă în sine și poate descoperi prin el universuri sonore care transformă complet modul în care se trăiește un spectacol sau un performance.

„Experiența artistică este mai mult despre colaborare decât despre origini”

– Apropo de „a da mai departe”, ai creat și o extensie a proiectului, Transcendent Renaissance – Emerging Talents, prin care cinci tineri artiști vor avea parte de o rezidență internațională. Cum i-ai selectat și ce ți-ai propus să le oferi prin această experiență?
– Am selectat, alături de Adrian Damian și Ilinca Prisăcariu, cinci tineri artiști români, pentru Transcendent Renaissance Emerging Talents, printr-un apel deschis, bazat pe originalitate, portofoliu și viziune creativă. Scopul rezidenței este să le oferim oportunitatea de a participa la World Stage Design și de a conștientiza mai bine universul artelor performative prin workshopuri și întâlniri cu profesioniști din întreaga lume. La final, artiștii prezintă o creație colectivă, oferind publicului român ocazia să descopere noi talente și perspective. 

– Cum se simte să duci numele României pe o scenă atât de importantă, alături de artiști din toată lumea?
– Despre cum se simte să reprezinți România pe o scenă internațională, încă nu știu exact. Cred că în astfel de contexte multiculturale este mai important să lucrăm împreună ca un întreg, să depășim diferențele dintre țări și să ne concentrăm pe ceea ce putem crea împreună, pentru că experiența artistică este mai mult despre colaborare decât despre origini. 

„Scena artistică din România este plină de oameni talentați și de idei originale”

– Premiul UNITER pentru cel mai bun sound design a confirmat importanța muncii tale și, în același timp, vizibilitatea tot mai mare a acestui domeniu în artele performative. Cum vezi tu această recunoaștere și ce înseamnă pentru tine ca sound designul să fie apreciat ca o formă de artă de sine stătătoare?
– Această recunoaștere încurajează atât artiștii, cât și publicul să acorde atenție universurilor sonore și să realizeze cât de mult poate transforma sunetul experiența teatrală. Faptul că UNITER oferă acest premiu pentru al doilea an la rând arată că sound designul începe să fie văzut ca o artă de sine stătătoare și marchează un pas important pentru vizibilitatea și dezvoltarea acestui domeniu în teatrul românesc. 

– La World Stage Design 2025, România este reprezentată de tine și de scenograful Adrian Damian. Faptul că doi artiști români au fost selectați la un eveniment de asemenea anvergură spune ceva despre scena noastră artistică? Despre felul în care suntem percepuți la nivel internațional?
– Selecția noastră la World Stage Design 2025 arată că, prin aplicațiile și proiectele pe care le dezvoltăm, Adrian în scenografie (dar nu numai), și eu în universul meu sonor, nu facem decât să explorăm și să dezvoltăm noi performanțe, atât pentru lucrările noastre, cât și pentru a inspira și a deschide drumuri pentru ceilalți artiști. Este o confirmare că ceea ce încercăm să construim are relevanță și poate fi apreciat într-un context internațional.

– Și, apropo de asta, cum vezi în prezent scena artistică din România, mai ales într-o perioadă în care cultura pare să nu fie o prioritate?
– Cred că scena artistică din România este plină de oameni talentați și de idei originale, chiar dacă, uneori, resursele și atenția pentru cultură sunt limitate. Pentru noi, ca artiști, provocarea este să găsim modalități de a continua să experimentăm și să creăm proiecte care să aibă impact, indiferent de context. În același timp, aceste condiții ne fac să fim mai inventivi, mai colaborativi și mai hotărâți să construim lucrări care să vorbească despre ce contează cu adevărat în aceste domenii.

„Ar fi important ca tinerii să aibă acces la experiențe culturale”

– Cum îi putem face pe români să înțeleagă importanța culturii? Tu ce le-ai spune în acest sens?
– Cultura nu e doar un lux, asta le-aș spune; ea ne ajută să înțelegem lumea și pe noi înșine. Fiecare spectacol sau expoziție ne oferă perspective noi și emoții care ne conectează unii cu alții. Arta trebuie trăită activ: să ascultăm, să privim, să fim curioși; numai așa creștem ca oameni și ca societate.

– Ce crezi că ar trebui făcut (la nivel de societate, instituții, autorități) pentru ca tinerii să fie mai atrași de domenii precum sound designul sau arta contemporană?
– Cred că ar fi important ca tinerii să aibă acces la experiențe culturale și la educație artistică de calitate, care să le arate ce înseamnă cu adevărat aceste meserii, mai ales în practică, nu doar teoretic. Instituțiile și autoritățile ar putea sprijini programe de mentorat, rezidențe și ateliere practice, care să ofere experiență reală și contact direct cu profesioniști din domeniu. În plus, comunicarea clară și vizibilitatea proiectelor inovative îi pot motiva pe tineri să descopere și să se implice în aceste domenii.

– Cum pot părinții să-și încurajeze copiii spre un domeniu artistic? Încurajezi o astfel de inițiativă?
– Părinții își pot încuraja copiii să exploreze domenii artistice oferindu-le libertatea de a experimenta, participând împreună la spectacole, expoziții sau ateliere și susținând curiozitatea și pasiunea lor. Eu încurajez astfel de inițiative pentru că arta dezvoltă creativitatea, gândirea critică și empatia, iar experiența directă cu arta îi ajută pe copii să-și descopere propriul univers și să înțeleagă valoarea muncii și a expresiei personale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE