Care este diferenţa dintre frică şi anxietate

Ce este frica

Frica este o emoție de bază, universală, prezentă la oameni din toate culturile și chiar și la animale. Din punct de vedere biologic, frica este un răspuns automat al organismului la un pericol real, imediat și identificabil. Spre exemplu, dacă vedem un câine agresiv care se apropie, dacă o mașină vine spre noi sau dacă auzim un zgomot puternic neașteptat, reacția pe care o simțim este frică.

Frica are o funcție esențială, ea are rolul de ne ajuta să supraviețuim. Ea activează sistemul nervos simpatic, declanșând reacția cunoscută drept ”luptă sau fugi” (fight or flight).

În creier, un rol central îl are amigdala, o structură din sistemul limbic care detectează rapid pericolul și trimite semnale către restul corpului. Se eliberează adrenalină și cortizol, ritmul cardiac crește, respirația devine mai rapidă, mușchii se tensionează, pupilele se dilată. Toate aceste modificări au un scop, acela de a ne pregăti pentru acțiune imediată care să ne ajută să ne salvăm din fața unui pericol.

Frica este, așadar, un răspuns la un stimul concret. Ea apare rapid și, de regulă, dispare atunci când pericolul a trecut. Dacă mașina a frânat la timp sau câinele s-a îndepărtat, corpul revine treptat la echilibru. În acest sens, frica este o emoție sănătoasă și adaptativă. Fără ea, am fi mult mai vulnerabili în fața pericolelor.

Totuși, frica poate deveni problematică atunci când este declanșată de stimuli care nu sunt, în mod realist, periculoși sau când reacția este disproporționată față de realitate. În astfel de cazuri pot apărea fobii, cum ar fi frica intensă de înălțimi, de spații închise sau de anumite animale. Și deja vorbim despre anxietate.

Ce este anxietatea

Anxietatea este adesea confundată cu frica și asta pentru că reacțiile corpului sunt foarte asemănătoare de multe ori. Dacă frica este reacția la un pericol prezent și clar, anxietatea este orientată spre viitor. Ea reprezintă o stare de anticipare a unui pericol posibil, incert sau imaginar. Nu există neapărat un pericol concret în fața noastră, dar mintea poate să-și imagineze scenarii negative.

De exemplu, înaintea unui examen important sau a unei prezentări publice, putem simți neliniște, tensiune, gânduri repetitive despre ce ar putea merge prost. Aceasta este anxietate. Nu există un pericol fizic imediat, dar creierul tratează situația ca pe o amenințare.

Spre deosebire de frică, care este rapidă și focalizată, anxietatea este mai difuză, mai prelungită și mai greu de localizat. De multe ori o persoana poate să spună ”Simt că ceva nu e în regulă”, fără să poată indica exact ce anume.

Anxietatea poate avea și ea un rol adaptativ. Un nivel moderat de anxietate ne ajută să ne pregătim, să fim vigilenți, să anticipăm riscuri reale și să ne organizăm mai bine.

Problema apare când anxietatea devine excesivă, persistentă și interferează cu viața de zi cu zi. Atunci vorbim despre tulburări de anxietate, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de panică sau fobiile specifice, acestea ne pot afecta semnificativ viața de zi cu zi.

Ce sunt fobiile

Fobiile sunt tulburări de anxietate caracterizate printr-o frică intensă, persistentă și disproporționată față de un obiect sau o situație specifică. Elementul esențial care le diferențiază de frica obișnuită este faptul că reacția este excesivă în raport cu pericolul real și produce evitarea stimulului respectiv sau suportarea lui cu suferință intensă.

Din punct de vedere clinic, fobiile sunt clasificate în manualele de diagnostic precum DSM-5-TR (Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale) și în clasificarea ICD-11 (Clasificarea Internațională a Bolilor). Ele fac parte din categoria tulburărilor de anxietate. Pentru a vorbi despre o fobie propriu-zisă, frica trebuie să fie persistentă, de regulă cel puțin șase luni, să fie declanșată aproape invariabil de un anumit stimul și să afecteze semnificativ funcționarea persoanei.

Care este diferența dintre frică și anxietate

Frica este reacția la un pericol prezent și real, în timp ce anxietatea este reacția la un pericol anticipat, posibil sau incert. Frica este clar orientată către un obiect sau o situație specifică. Anxietatea este adesea vagă și generalizată.

La nivel psihologic, frica implică evaluarea rapidă a unei amenințări și mobilizarea pentru acțiune. Anxietatea implică mai mult procesare cognitive, adică anticipare, scenarii, ruminație, îndoială. În anxietate, mintea tinde să supraestimeze probabilitatea unui eveniment negativ și să subestimeze capacitatea proprie de a face față.

Anxietatea este strâns legată de incertitudine. Cu cât situația este mai ambiguă și mai puțin controlabilă, cu atât crește probabilitatea de a apărea anxietatea.

Manifestări fizice și emoționale

Atât anxietatea, cât și frica poate produce palpitații, transpirație, tremur, tensiune musculară, senzație de nod în gât sau în stomac. Diferența este contextul și durata.

Frica apare brusc și este legată de un stimul clar. Anxietatea poate persista ore, zile sau chiar luni, fără un factor declanșator evident.

Emoțional, frica este adesea însoțită de dorința de a scăpa imediat din situație. Anxietatea este însoțită de neliniște constantă, hipervigilență și preocupare excesivă.

Frica și anxietatea sunt mecanisme naturale, create pentru protecția noastră. Frica ne salvează în fața unui pericol imediat. Anxietatea ne ajută să anticipăm și să prevenim riscuri viitoare. Ambele devin problematice doar când sunt disproporționate, persistente sau ne limitează funcționarea zilnică.

Când frica și anxietatea se întrepătrund

Studiile arată că frica și anxietatea nu sunt două emoții complet separate, ci două procese emoționale care se pot activa reciproc. Ele folosesc parțial aceleași circuite biologice și au aceeași funcție generală, aceea de a ne proteja. Diferența este mai ales legată de moment și de tipul amenințării, dar în practică ele se pot împleti foarte strâns.

În primul rând, anxietatea poate pregăti terenul pentru frică. Când o persoană este anxioasă, ea se află într-o stare de hipervigilență. Sistemul nervos este deja „pregătit”, iar pragul de declanșare a fricii scade. Asta înseamnă că un stimul ambiguu sau minor poate fi interpretat ca amenințare reală. De exemplu, dacă cineva este anxios într-un spațiu aglomerat, un zgomot brusc poate declanșa o reacție intensă de frică.

În al doilea rând, frica poate genera anxietate ulterioară. Dacă ai trecut printr-o experiență intensă de frică, de exemplu, un atac de panică într-un magazin, ulterior poți începe să anticipezi că situația s-ar putea repeta. Astfel apare anxietatea anticipatorie, nu mai este vorba de pericolul imediat, ci de teama că frica însăși va reveni. În acest fel, frica punctuală se transformă într-o stare anxioasă persistentă.

Descoperă și Tehnici de respirație care te calmează

Când frica și anxietatea devin nesănătoase – semne și simptome

Persoanele care se luptă cu anxietatea, frica și fobiile își doresc adesea să elimine sau să evite experiența oricărei frici și incertitudini. Această dorință este însă imposibilă, deoarece frica și incertitudinea există în viață. Ele servesc unui scop atunci când apar în doze mici, gestionabile.

Pentru mulți oameni, incertitudinea este ceva ce nu este ușor de recunoscut. Acceptăm de exemplu că vom ajunge la o anume destinație în siguranță atunci când plecăm la drum, deși nu avem nicio modalitate de a fi siguri că așa va fi.

Incertitudinea este ceva ce acceptăm cu toții în multe lucruri pe care le facem, deși s-ar putea să nici nu o recunoaștem. Cu toate acestea, pentru persoanele care se luptă cu anxietatea, acceptarea incertitudinii este mult mai dificilă. Este ceva ce nu vine la fel de ușor și este apare suferință, evitare și tulburare generală.

Semne că frica, anxietatea sau fobiile te afectează în mod semnificativ:

• Eviți situațiile sociale, călătoriile și alte activități chiar și atunci când ai vrea să te implici în ele
• Petreci excesiv de mult timp îngrijorându-te, până la punctul în care somnul e perturbat sau nu poți fi atent la ceea ce se întâmplă în jurul tău
• Renunți la activități esențiale pentru calitatea vieții tale sau nu le mai faci niciodată (de exemplu, să nu mai conduci sau să nu înveți niciodată să conduci)
• Îți este din ce în ce mai greu să pleci de acasă sau să faci ceva în afara unei rutine stricte
• Eviți anumite situații, obiecte sau animale, chiar dacă ești conștient că frica ta de ele este exagerată
• Experimentezi simptome fizice, cum ar fi dureri de cap, tremurături și tensiune musculară, arată site-ul deconstructingstigma.com

Modalități de a aborda anxietatea cronică și fobia

În timp ce sistemul nostru nervos simpatic se angajează în reacțiile de tip ”luptă sau fugi” atunci când ne simțim speriați, sistemul nostru nervos parasimpatic ne permite să ne ”odihnim și să digerăm” (rest and digest) prin încetinirea corpului.

Suntem cel mai sănătoși atunci când atingem un echilibru, cunoscut sub numele de ”homeostază”, între cele două sisteme. Dacă simțim frică sau anxietate, putem activa sistemul nervos parasimpatic pentru a atinge o stare mai calmă.

Pentru persoanele care se confruntă cu anxietate și fobii, este recomandat să consulte un speciliast în domeniu, un psihoterapeut, să prcatice tehnici regulate de reglare a sistemului nervos, cum ar fi respirație diafragmatică lentă, expunere treptată, relaxare musculară, practici de tip mindfulness, mișcare fizică și, la nevoie să consulte un psihiatru.

Descoperă și Exerciții de respirație care te scapă de stres

Sursă foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE