Exercițiile de respirație sunt cea mai la îndemână metodă prin care putem relaxa sistemul nervos și prin care putem reduce efectele nocive ale stresului asupra sănătății fizice și mintale. În funcție de complexitatea lor, ele pot fi puse în practică oricând, în orice moment al zilei sau locație ori în momente în care ne puteam lua puțin timp să ne retragem într-un loc mai liniștit. Descoperă unele dintre cele mai eficiente exerciții de respirație care ajută la eliberarea de stres.
Cuprins:
Respirația este una dintre funcțiile fundamentale ale organismului, dar și una dintre cele mai puternice resurse pe care le avem la îndemână pentru a ne regla starea interioară și a ne elibera de stres. Deși o facem automat, fără să ne gândim, modul în care respirăm influențează profund felul în care ne simțim, de la nivelul de energie și claritate mintală, până la reacțiile emoționale și capacitatea noastră de a gestiona stresul.
Atunci când suntem stresați, sistemul nervos simpatic, responsabil cu reacția de ”luptă sau fugi”, se activează. Inima bate mai repede, mușchii se încordează, iar respirația devine superficială și rapidă. Această reacție este utilă pe termen scurt, dar dacă se prelungește, duce la oboseală, anxietate și scăderea capacității de concentrare. Prin exercițiile de respirație conștientă, putem activa sistemul nervos parasimpatic, cel care induce relaxarea, favorizează digestia, odihna și procesele de regenerare.
Există mai multe tipuri de exerciții de respirație, fiecare cu beneficii specifice, dar toate au în comun ideea de a aduce atenția în prezent și de a regla ritmul respirator.
Rolul lor în eliberarea de stres nu este doar psihologic, ci și fiziologic. Când respirația devine profundă și controlată, nivelul de oxigen din sânge crește, tensiunea arterială scade, iar mușchii se relaxează.
În același timp, creierul primește semnalul că ”pericolul” a trecut, ceea ce reduce secreția de hormoni ai stresului și crește producția de neurotransmițători asociați cu starea de bine, cum ar fi serotonina.
Practicarea regulată a acestor exerciții nu doar că ajută la detensionarea imediată, dar antrenează corpul să răspundă mai echilibrat la situațiile dificile. În timp, devine mai ușor să observăm primele semne ale anxietății sau iritabilității și să intervenim conștient prin respirație, înainte ca acestea să escaladeze.
În plus, beneficiile nu se limitează la combaterea stresului. Respirația corectă îmbunătățește capacitatea pulmonară, oxigenarea creierului, claritatea gândirii și chiar digestia.
Este important să înțelegem că respirația nu ne scapă de stres, în sensul că nu elimină stresorul care poate fi, de exemplu, un termen limită la serviciu sau un conflict personal. Ce pot face exercțiile de respirație este că pot opri spirala fiziologică și emoțională prin care stresul se auto-alimentează. Pe termen lung, practicarea constantă poate îmbunătăți reziliența, adică felul în care corpul și mintea revin la echilibru după o provocare.
Este poate cel mai simplu și mai accesibil exercițiu de respirație conștientă, dar și una dintre cele mai eficiente. În loc să respirăm superficial, din piept, ne concentrăm pe umplerea completă a plămânilor, lăsând diafragma să coboare și abdomenul să se extindă.
Cum se face:
Cum funcționează: stimulează nervul vag, ceea ce duce la scăderea ritmului cardiac și relaxarea musculaturii. Este ideală pentru reducerea tensiunii în doar câteva minute.
O metodă extrem de simplă, dar puternică, care poate fi făcută oriunde, chiar și în mijlocul unei situații stresante.
Cum se face:
Respirația alternativă prin câte o nară, cunoscută sub numele de Nadi Shodhana Pranayama în sanscrită, este o practică de respirație pentru relaxare. S-a demonstrat că respirația alternativă prin fiecare nară îmbunătățește funcția cardiovasculară și scade ritmul cardiac. Nadi Shodhana se practică cel mai bine pe stomacul gol.
Cum se face:
Cunoscută și sub numele de ”respirația relaxării rapide” sau ”respirația care te calmează instantaneu”, respirația 4-7-8 se bazează pe principii vechi din yoga.
Cum se face:
Cum funcționează: ritmul lung de expirație semnalează corpului că nu există urgență, iar menținerea aerului crește concentrația de oxigen din sânge, ceea ce favorizează relaxarea vaselor de sânge și a mușchilor.
Respirația în cub sau în timpi egali este cunoscută sub numele de Sama Vritti în sanscrită. Această tehnică de respirație se concentrează pe a face inspirația și expirarea la aceeași lungime.
Cercetările efectuate pe adulții în vârstă cu hipertensiune arterială au arătat că această tehnică poate ajuta la îmbunătățirea bunăstării mintale și la creșterea aportului de oxigen către creier și plămâni
Ar trebui să găsiți o lungime a respirației care să nu fie prea ușoară și nici prea dificilă. De obicei, aceasta este undeva între 3 și 5 timpi, depinde de fiecare persoană în parte. Odată ce vă obișnuiți cu respirația egală în timp ce sunteți așezat, o puteți face în timpul activităților zilnice, ori de câte ori simțiți că aveți nevoie de un moment de relaxare.
Cum se face:
Respirația rezonantă, cunoscută și sub denumirea de respirație coerentă, este atunci când respirați cu o rată de 5 respirații complete pe minut. Puteți obține această rată prin inhalare și expirare numărând până la 5.
Respirația la acest ritm maximizează variabilitatea ritmului cardiac, reduce stresul și, conform unui studiu din 2017, poate reduce simptomele depresiei atunci când este combinată cu yoga Iyengar.
Idiferent de exercițiile de respirație pe care le alegem pentru a ne elibera de stres, toate aceste tehnici au același scop: să încetinească ritmul respirației, să adâncească inspirațiile și să prelungească expirațiile.
Diferențele dintre ele țin de preferințe și nivelul de practică. Chiar și 2-3 minute de respirație conștientă pot produce schimbări vizibile în tonusul nostru fizic și emoțional, iar practica zilnică poate transforma modul în care corpul reacționează la stres pe termen lung.
Descoperă și - Cum să ai un somn odihnitor în nopţile de vară
Sursă foto - Shutterstock.com