Săraci vs bogați în România: cine plătește facturile la energie iarna. Unii dau jumătate din viață, alții luptă pentru supraviețuire

România în cifre: câți țin economia în spate și câți depind de ea

Potrivit datelor citate în analiză, România are aproximativ 8,26 milioane de persoane active. În același timp, sunt aproape 4,7 milioane de pensionari și peste 1,3 milioane de bugetari. Există și aproximativ 330.000 de persoane care, în modelul de analiză, sunt considerate „strat conectat la decizie”, adică oameni aflați în zona de conducere, contracte publice și control instituțional.

La acestea se adaugă peste 300.000 de beneficiari de venit minim de incluziune, aproximativ 260.000 de șomeri înregistrați și aproape 570.000 de studenți, plus alte categorii de persoane inactive.

„Energia nu mai este cost. Este supraviețuire”, se arată în analiza publicată pe site-ul asociației.

Privite împreună, aceste cifre arată un lucru direct: masa celor care depind de redistribuire este aproape la fel de mare ca masa celor care produc efectiv valoare în economie.

România care nu simte factura la energie

Analiza împarte populația în trei mari categorii, care trăiesc iarna în mod complet diferit.

Prima categorie este formată din aproximativ 2% din populația adultă, adică în jur de 330.000 de persoane. Veniturile lor sunt estimate între 50.000 și 130.000 de lei pe lună, iar mediana anuală este situată între 170.000 și 350.000 de euro, cu cazuri care ajung la milioane de euro pe an.

Pentru acest segment, cheltuielile cu energia în lunile reci reprezintă între 2% și 6% din venit. Chiar dacă au un consum energetic mult peste media națională, factura nu devine o problemă și nu le schimbă stilul de viață.

Clasa de mijloc: uncitori, specialiști și antreprenori

Această categorie reprezintă aproximativ 48% din populație. Veniturile medii lunare sunt estimate astfel: un muncitor câștigă în jur de 5.800 de lei, un specialist aproximativ 12.500 de lei, iar o gospodărie de antreprenor mediu ajunge la circa 20.000 de lei pe lună.

În timpul iernii, costurile cu energia ajung la 10–12% din venit pentru muncitori, la 8–10% pentru specialiști și la 5–8% pentru antreprenori.

În cazul muncitorilor, factura începe să apese serios. Diferența nu este uriașă în sume absolute, dar este mare în raport cu venitul. Nu pentru că ar exista risipă, ci pentru că există un minim necesar de căldură și mobilitate care nu poate fi redus.

România pentru care iarna înseamnă supraviețuire

Ultima categorie reprezintă aproximativ aproximativ 42% din populație. Sunt bugetari fără funcții de conducere, pensionari și beneficiari ai venitului minim de incluziune.

Veniturile medii sunt de aproximativ 5.800 de lei pentru un bugetar fără poziție de conducere, 2.800 de lei pentru un pensionar și 650 de lei pentru un beneficiar de venit minim în mediul rural.

Pentru această categorie, iarna înseamnă procente mult mai mari din buget. Energia reprezintă aproximativ 10% din venit pentru bugetari, 19% pentru pensionari și până la 50% pentru beneficiarii de venit minim din rural.

Procentul de 50% este calculat, potrivit analizei, la un preț al lemnelor între 500 și 600 de lei pe metru cub și la un consum minim, fără excese. În aceste condiții, energia nu mai este doar o cheltuială. Devine o condiție de bază pentru a trece peste sezonul rece.

Cine deține averea și cine are bani disponibili

Analiza arată și un dezechilibru major în distribuția avuției. Aproximativ 2% din populație deține în jur de 35% din avuția privată, în timp ce 42% din populație deține doar aproximativ 5%.

România este o țară cu foarte mulți proprietari de locuințe, dar cu puțini oameni care au bani lichizi puși deoparte. Asta înseamnă că, deși pe hârtie mulți români „au avere”, în realitate nu au bani disponibili pentru a face față unor scumpiri sau șocuri neprevăzute.

De aceea scumpirile lovesc diferit. Cei care nu au economii nu au cum să absoarbă creșterile de preț.

O presiune uriașă pe buget și o diferență care separă două lumi

În România sunt aproximativ 6 milioane de pensionari și bugetari. Raportat la cele 8,26 milioane de persoane active, acest bloc are o greutate electorală și bugetară importantă. Presiunea pentru creșteri de pensii, pentru menținerea salariilor în sectorul public sau pentru plafonarea prețurilor la energie nu este doar o decizie politică. Este rezultatul unei realități numerice clare.

Diferența nu este doar între bogați și săraci, în sensul clasic. Este între cei pentru care energia înseamnă 2–6% din venit și cei pentru care ajunge la 30–50%. Pentru unii, costul principal este combustibilul pentru mobilitate. Pentru alții, principala cheltuială este căldura din casă. Iar temperatura nu poate fi redusă sub un minim necesar pentru trai decent.

Potrivit analizei publicate de Asociația Energia Inteligentă, problema României ține mai degrabă de demografie și productivitate decât de lipsa dorinței de muncă. Nevoia minimă de energie nu scade odată cu venitul. Tocmai de aceea, costul încălzirii și al mobilității apasă mai greu pe cei cu venituri mici.

Pentru milioane de români, iarna nu este doar un anotimp. Este momentul în care se vede cel mai clar cât de mult cântărește factura la energie în bugetul familiei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro