Cuprins:
Ce este islamul
Islamul (n.n. – „supunere față de voința lui Dumnezeu” în limba arabă) este una dintre cele trei mari credințe abrahamice, alături de iudaism și de creștinism, iar adepții săi se numesc musulmani. Este considerată religia cu cea mai rapidă expansiune, numărul islamiștilor crescând constant, în principal datorită natalității ridicate și a migrației. În prezent, există aproximativ 1,9 miliarde de musulmani în întreaga lume, iar credința lor este aceea că există un singur Dumnezeu adevărat, Allah (n.n. – cuvântul arab pentru Dumnezeu), relatează BBC. Creștinismul este religia cu cei mai mulți adepți, dar se estimează că Islamul îl va depăși numeric până la sfârșitul secolului.
În ce cred musulmanii
Musulmanii cred că islamul a fost revelat cu peste 1.400 de ani în urmă în Mecca (Mekkah), în Arabia Saudită, prin intermediul unui om numit Mahomed. Acesta este atât de respectat, încât musulmanii obișnuiesc să spună „pacea fie asupra lui” atunci când îi menționează numele. Adepții islamiști consideră că Mahomed este ultimul profet trimis de Allah și cred că Dumnezeu a trimis profeți omenirii pentru a-i învăța cum să trăiască în conformitate cu legea Lui.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8c3a5024ee4b7cf31c4bc77a1fafa782.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/shutterstock2566835239-1024x1024.jpg)
Iisus (Isa), Moise (Musa) și Avraam (Ibrahim) sunt alți profeți respectați. Cartea sfântă a musulmanilor este Coranul, despre care musulmanii cred că este cuvântul lui Allah, așa cum i-a fost dictat profetului Mahomed. De asemenea, există și Sunnah, despre care musulmanii spun că este modelul de viață al Coranului, concretizat în personalitatea lui Mahomed.
Unde trăiesc cei mai mulți musulmani
De-a lungul istoriei, evenimente geopolitice și acțiunile unor grupări extremiste au adus Islamul și comunitățile musulmane în centrul dezbaterilor internaționale. Totuși, în multe regiuni de pe glob, unde prezența musulmană este redusă, cunoștințele despre această religie rămân limitate. Deși Orientul Mijlociu și Africa de Nord sunt asociate cel mai des cu Islamul, doar o cincime din musulmani trăiesc în aceste regiuni.
Cea mai mare parte a comunității musulmane, aproape 62%, se regăsește în zona Asia-Pacific, cu populații numeroase în Indonezia, India, Pakistan, Bangladesh, Iran și Turcia, potrivit PewResearch.org. În Indonezia trăiesc astăzi cei mai mulți musulmani, însă estimările demografice arată că India va deveni țara cu cea mai mare populație islamică până în 2050, fără să-și piardă, însă, statutul de națiune predominant hindusă. Și în Europa, ponderea musulmanilor este în creștere, iar estimările indică faptul că până în 2050 aceștia vor reprezenta 10% din populația Bătrânului Continent.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8c09d6316006f39ceb78f991b6440bca.jpg)
Ce este Eid al-Fitr
Eid al-Fitr sau Aid Al-Fitr (n.n. – în arabă عيد الفطر ‘Īdu l-Fiṭr), adesea prescurtat Aid, este o mare sărbătoare musulmană și durează o zi. Aceasta marchează încheierea lunii sfinte Ramadan, o perioadă de 29 sau de 30 de zile de post strict, de la răsărit până la apus, dar și de rugăciune intensă. Apariția lunii determină sfârșitul Ramadanului și începutul Eid-ului. Ca pentru fiecare zi din calendarul islamic, ziua următoare începe după rugăciunea Maghrib (imediat după apusul soarelui) din aceeași zi, notează Islamic Relief. Eid începe după ce luna a fost văzută. Termenul „Eid” sau „Aid” provine din arabă și înseamnă „sărbătoare”, în timp ce „Fitr” semnifică „Sfârșitul postului”, ceea ce înseamnă că Eid al-Fitr se traduce prin „Sărbătoarea Întreruperii Postului”.
Când pică Eid al-Fitr în 2025
Spre deosebire de calendarul gregorian pe care îl folosim astăzi, calendarul islamic funcționează pe baza ciclului lunar. Aceasta înseamnă că toate zilele semnificative din calendarul islamic se decalează cu aproximativ 11 zile în fiecare an, picând din ce în ce mai devreme. Așa cum spuneam, Prin urmare, ultima zi de post se încheie la Maghrib. Sărbătoarea Eid al-Fitr începe în prima zi a lunii Shawwal, care este cea de-a zecea lună în calendarul islamic, imediat după observarea semilunii. În 2025, Eid al-Fitr este de așteptat să fie celebrat în ziua de duminică, 30 martie, sau luni, 31 martie, în funcție de observarea lunii, conform MuslimAid.org.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a16d5e08e49d105e06fde73fc975d761.jpg)
Cum se sărbătorește Eid al-Fitr
Cu ocazia Eid al-Fitr, musulmanii își vizitează familia și prietenii, oferindu-și unii altora cadouri și pregătind mâncăruri și deserturi tradiționale asociate cu această sărbătoare. De asemenea, se obișnuiește ca musulmanii să-și decoreze casele, iar înainte de a participa la rugăciuni să facă duș și să se îmbrace cu cele mai bune ținute, aflăm de pe site-ul WikiHow. În țări precum India și Pakistan, este o tradiție ca persoanele în vârstă să ofere bani copiilor, un gest cunoscut sub numele de „Eidi”.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/shutterstock2472512023-1024x1024.jpg)
Un alt obicei important îl reprezintă participarea la rugăciunea specială de dimineața zilei de Eid, după care credincioșii își urează reciproc „Eid Mubarak” („Să ai un Eid binecuvântat”) și se îmbrățișează, indiferent dacă sunt rude, prieteni sau necunoscuți. Această zi este și un prilej pentru acte de generozitate.
Musulmanii care au posibilitatea donează „Zakat”, un ajutor financiar obligatoriu destinat celor mai nevoiași, care este de obicei aproximativ echivalentul costului unei mese și poate fi oferit sub formă de bani, alimente sau îmbrăcăminte. De asemenea, se oferă „Fitrana”, o formă de caritate menită să compenseze eventualele greșeli făcute în timpul postului din Ramadan.
Ce reprezintă Eid al-Adha
Eid al-Adha sau Aid al-Adha (n.n. – în arabă عيد الأضحى ʿId al-aḍḥā; în turcă Kurban Bayramî), care înseamnă „Sărbătoarea Sacrificiului”, este una dintre cele mai mari sărbători ale islamului, alături de Eid al-Fitr. Considerată cea mai sfântă dintre cele două festivaluri, Eid al-Adha are loc în luna Dhu’l-Hijjah, ultima din calendarul islamic, adică la ceva mai mult de două luni după Eid al-Fitr, și se întinde pe parcursul a patru zile. Evenimentul coincide cu finalul pelerinajului anual la Mecca (Hajj), al cincilea stâlp al Islamului. Pelerinajul urmează un ritual bine stabilit, recreând traseul parcurs de Profetul Muhammed (PbuH) prin locurile sacre ale islamului. Credincioșii călătoresc de la Mecca către Valea Mina, urcă pe Muntele Arafat, apoi trec prin Muzdalifa, iar unii își continuă drumul până la Medina. În fiecare an, acest eveniment reunește milioane de pelerini din întreaga lume.
Ce se face de Eid al-Adha
Sărbătoarea islamică Eid al-Adha mai este cunoscută și sub numele de Eid al-Kabir („Marea Sărbătoare”), în contrast cu Eid al-Fitr, care este denumit și Eid al-Saghir („Sărbătoarea Mică”). În funcție de țară, această sărbătoare poate dura între două și patru zile. În prima dimineață de Eid al-Adha, musulmanii din întreaga lume participă la rugăciunile de dimineață la moscheea lor locală. Serviciul religios include rugăciuni comune și o predică prin care se predă importanța ascultării de Allah și se vorbește despre lecția învățată de Ibrahim.
De asemenea, musulmanii își amintesc de încercările lui Ibrahim și sacrifică ei înșiși un animal. Această tradiție este încă valabilă în unele țări islamice, însă, spre exemplu, în Marea Britanie, carnea este cumpărată de la măcelarii care vând carne halal (n.n. – care respectă strict preceptele islamice în ceea ce privește sacrificarea și prepararea animalelor). Deoarece Eid-ul-Adha este o ocazie specială, oamenii poartă haine noi, petrec timp alături de familie și prieteni și fac schimb de cadouri și felicitări. Femeile și fetele tinere își fac pe mâini tatuaje temporare folosind arta mehndi. Nu în ultimul rând, în aceste zile se consumă mâncare delicioasă care se împarte cu ceilalți.
Ce semnifică și când pică în 2025 Eid al-Adha
Potrivit tradiției, Ibrahim i-a explicat visul lui Isma’il, care a fost de acord că sacrificiul trebuie să fie îndeplinit. „Fiul meu, într-adevăr, am văzut într-un vis că trebuie să te jertfesc” (Surah 37:102). Cu toate acestea, în ultimul moment, impresionat de devotamentul său, Allah i-a trimis un berbec de sacrificiu în locul băiatului, scrie MuslimAid.org.
Acesta a reprezentat un test al dorinței și al angajamentului profetului de a se supune poruncii Domnului, ceea ce înseamnă că Eid al-Adha este un festival al sacrificiului. În prima dintre cele patru zile de Kurban Bayram, credincioșii musulmani merg la geamie, iar după slujba religioasă, ei marchează acest moment prin sacrificarea unui animal. Acesta trebuie să fie sănătos și să depășească o anumită vârstă pentru a putea fi sacrificat. Animalul poate fi o oaie, un miel, o capră, o vacă, un taur sau o cămilă.
Carnea Qurbani este împărțită în trei părți: o parte pentru ei înșiși, alta pentru familie și restul este oferit celor mai puțin privilegiați. Actul de sacrificiu, denumit Qurbani, este efectuat după rugăciunile de Eid (Eid Salaah), care se fac în adunare la cea mai apropiată moschee în dimineața zilei de Eid. La fel ca de Eid al-Fitr, și de Eid al-Adha se merge în vizite la rude și prieteni și se primesc vizite. Această celebrare are loc în a cea de-a zecea zi din Dhul-Hijjah, care este a 12-a și ultima lună a calendarului islamic. Anul acesta, Eid al-Adha va începe în seara zilei de vineri, 6 iunie, după apusul soarelui, și se va încheia marți, pe 10 iunie, notează Islamic-Relief.org.
Descoperă lucruri interesante despre marile religii ale lumii, de la creştinism la islam!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_9c23ad4c52f8793e305c577f100bb7c3.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_bb88aa18d50c8503f9f381943c0753c1.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_d14a138df761ff7b57dd3718a56ad73d.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_1d5ee733e82e9c8b47d0f0ce654de16c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_95740a71f1337693ca2826e0479150f5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_94b27e8b9c28c89c9547601e558e9df5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_a76191c3d62b32ce3d54f9df79c2e7f8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_85528eda3495897ebfe2b719c95b0baa.jpg)