Ce este „skilliday”, trendul care i-a cuprins pe români în vacanțele din 2026. Ce fac turiștii când pleacă din țară
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În ultimii ani, un nou fenomen, denumit „skilliday”, a prins tot mai mult contur în rândul turiștilor, iar vacanțele de tip „fly and flop” par că încep să piardă teren.
Cuprins:
Potrivit datelor unui studiu realizat recent, aproape jumătate dintre europeni (48%) vor să învețe o abilitate nouă în concediu, iar românii nu fac rabat de la acest lucru.
Cercetarea arată că peste o treime dintre europeni (37%) au rezervat deja anul acesta o vacanță în care vor să învețe ceva nou, fie că este vorba despre o limbă străină, un sport sau chiar tehnici de supraviețuire.
Turiștii aleg în 2026 vacanțe în care să învețe abilități noi
Trendul este cel mai vizibil în rândul tinerilor: 57% dintre cei cu vârste între 18 și 24 de ani și 52% dintre cei între 24 și 34 de ani au deja planificată o astfel de călătorie. În România, interesul pentru acest tip de vacanțe este ridicat: 44% dintre respondenți spun că vor alege anul acesta o vacanță în care să învețe o nouă abilitate sau un meșteșug.
Majoritatea turiștilor (51%) spun că o călătorie devine mai valoroasă atunci când învață ceva nou, iar 48% cred că o abilitate nouă rămâne o amintire mai valoroasă decât un suvenir. Acest lucru reflectă un trend mai amplu de consum, în care oamenii acordă tot mai multă valoare experiențelor, în detrimentul bunurilor materiale.
Trendul „skilliday” poate deveni o oportunitate importantă pentru IMM-urile din turism, o industrie care angajează unul din nouă europeni și contribuie cu 10,5% la PIB-ul UE. Doi din cinci turiști (42%) spun că ar plăti mai mult pentru o vacanță în care pot învăța ceva nou, mai ales dacă experiența este oferită de furnizori locali și are un caracter autentic.
„Turiștii de astăzi caută experiențe care să le rămână în minte mult timp după vacanță. Vor să creeze amintiri, dar tot mai des și să plece acasă cu lucruri pe care chiar au învățat să le facă. De la vinificație și prelucrarea lemnului, până la ceramică, pictură sau permacultură, oamenii sunt dispuși să plătească pentru experiențe oferite de afaceri locale, care le arată o parte autentică din cultura locului și le oferă o lecție pe care o păstrează și după ce s-au întors acasă.
Această tendință arată și o schimbare mai amplă în felul în care oamenii aleg să își cheltuiască banii. Cheltuielile pentru experiențe au rămas mai solide decât cele pentru bunuri, iar vacanțele în care turiștii învață ceva nou sunt printre cele mai valoroase astfel de experiențe. În plus, acest tip de călătorii îi duce adesea pe oameni dincolo de destinațiile aglomerate, către orașe mai mici, zone rurale sau perioade mai liniștite ale anului, ceea ce ajută beneficiile turismului să ajungă mai echilibrat în comunități”, a spus Natalia Lechmanova, Chief Economist, Europe, Mastercard Economics Institute.
Limbile străine sunt pe primul loc în lista abilităților pe care europenii vor să le învețe în vacanță. 30% spun că și-ar dori să învețe suficient cât să poată purta o conversație cu localnicii. Urmează experiențele culinare: 28% sunt interesați de workshopuri și cursuri de gătit, iar același procent vrea să vadă cum sunt produse local vinul, brânza sau alte specialități.
Unul din cinci turiști (18%) vrea să iasă de pe traseele obișnuite și să învețe abilități outdoor sau de supraviețuire, precum culesul hranei din natură, orientarea sau bushcraft-ul. În același timp, 14% sunt interesați de meșteșuguri de patrimoniu și tehnici tradiționale.
Abilitățile pe care turiștii vor să le învețe în vacanțe
- Expresii de bază și conversație într-o limbă nouă: 30%
- Gătit și workshopuri culinare cu bucătari locali: 28%
- Producție locală de alimente și băuturi, precum vin, brânzeturi sau bere: 28%
- Wellness și mișcare, precum yoga, meditație, dans sau arte marțiale: 25%
- Meșteșuguri tradiționale, precum ceramică, țesut, prelucrarea lemnului sau textile: 24%
- Arte creative, precum fotografie, pictură sau scris: 23%
- Sporturi, precum schi, surfing, escaladă sau drumeții: 19%
- Abilități outdoor și de supraviețuire, precum culesul hranei din natură, orientare sau bushcraft: 18%
- Meșteșuguri de patrimoniu și tehnici tradiționale: 14%
- Abilități pentru un stil de viață sustenabil, precum permacultură sau conservare: 13%
Ce își doresc românii să facă în vacanță
În Europa, interesul pentru diferite tipuri de abilități diferă de la o țară la alta. Sârbii sunt cei mai interesați de învățarea unei limbi străine în vacanță (45%), în timp ce românii se remarcă prin interesul pentru gastronomie: doi din cinci (41%) ar vrea să participe la cursuri de gătit. În cazul suedezilor, 37% vor să descopere cum sunt produse alimentele și băuturile locale.
În alte țări, 35% dintre sloveni sunt atrași de experiențe de wellness și mișcare, precum yoga, meditație sau dans. Aproape o treime dintre italieni (31%) vor să învețe meșteșuguri tradiționale, precum ceramică, țesut sau prelucrarea lemnului. Creativitatea este o pasiune comună pentru croați și sârbi, aproximativ 31% dintre ei dorind să își dezvolte abilități artistice în timpul vacanței. Ucrainenii sunt cei mai interesați de fitness, peste un sfert dintre ei (28%) dorind să învețe o nouă abilitate sportivă.
Unde cheltuiesc europenii cei mai mulți bani
Raportul despre călătorii, realizat de Mastercard alături de 3Gem, arată și ce naționalități europene cheltuiesc cel mai mult pe experiențe atunci când călătoresc în Europa.
Deținătorii de carduri din Amsterdam au cea mai mare pondere în cheltuielile pentru experiențe din Franța, cu 9,7% din total. Deținătorii de carduri din Țările de Jos generează 4,9% din cheltuielile pentru experiențe în Regatul Unit, iar italienii contribuie cu 3,1% pentru acest tip de cheltuieli în Spania.
Cercetarea a avut loc în februarie 2026 și a inclus 27.000 de respondenți din 28 de țări: Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania, Regatul Unit, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Irlanda, Israel, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elveția și Ucraina.
