Avocatul lui Viorel Pașca acuză audieri nelegale în dosarul DIICOT și spune că șeful azilelor ilegale din Bihor nu va avea un proces corect
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Răzvan Doseanu, apărătorul lui Viorel Pașca, proprietarul azilelor ilegale din Bihor, consideră că Pașca și ceilalți inculpați „nu vor avea parte de un proces corect” și că „nu li se va da posibilitatea legală să își dovedească nevinovăția”.
„În dosarul de urmărire penală s-au făcut audieri nelegale, fără că avocatul inculpatului să fi fost anunțat despre audieri, fără să poată participa la audieri și fără să poată pune întrebări persoanelor audiate. Am invocat nulitatea actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea expresă a dispozițiilor art. 92 Cod procedură penală. Procurorul de caz nu ne-a soluționat cererea și am făcut o nouă solicitare că să se pronunțe pe cererea noastră”, a scris Doseanu miercuri, 29 iulie, pe Facebook.
El a adăugat că a avut o surpriză juridică: „Cererea nu a fost soluționată de procurorul de caz, ci de procurorul ierarhic, care a considerat că e o plângere împotriva actelor efectuate de procuror (act care nu există deoarece procurorul de caz nu s-a pronunțat pe nimic, adică nici nu a admis, nici nu a respins cererea noastră)”.
Și a continuat explicațiile: „Ni s-a reproșat că nu am indicat în concret audierile nelegale care ceream să fie excluse, deși la momentul formulării cererii, noi nu aveam eliberate copii de pe dosarul de urmărire penală de la DIICOT ca să putem ști care au fost persoanele audiate nelegal”.
Doseanu a precizat apoi că s-a respins și cererea de excludere a declarațiilor considerate de apărare drept nelegale, pe motiv că „procesul e echitabil”.
„Au audiat practic nelegal, dar nu e nicio problemă. Și ca să fie treaba bună, fiecare din cei 8 inculpați a fost obligat să achite câte 150 de lei (1.200 de lei) pentru că au invocat nelegalitatea audierilor. Asta deși nu mai au nicio sursă de venit, deoarece le-au fost luați toți banii în numerar, le-au fost poprite toate conturile și le-au fost sechestrate toate bunurile mobile și imobile. E păcat că la un astfel de nivel, la o unitate de elită a Ministerului Public, unde lucrează unii dintre cei mai profesioniști procurori din România, se întâmplă așa ceva. Cred că nu are nicio șansă familia lui Viorel Pască să își dovedească nevinovăția atâta timp cât drepturile prevăzute expres de lege sunt încălcate”, a mai spus avocatul, care a precizat că respectă munca DIICOT, dar vrea să se respecte și drepturile clienților săi, potrivit legii.
Viorel Pașca a fost inițial reținut și apoi pus sub control judiciar în dosarul azilelor ilegale din Bihor. Curtea de Apel a decis că poate fi cercetat în libertate, fără arestul preventiv cerut de DIICOT
Reamintim că procurorii DIICOT au făcut pe 30 iunie zeci de percheziții în județul Bihor pentru grup infracțional organizat și trafic de persoane și au reușit să destructureze o rețea de azile condusă de bihoreanul Viorel Pașca.
Anchetatorii consideră că au probe că azilele din Bihor au exploatat vulnerabilitatea a sute de persoane găzduite fără autorizație. În comunicatul oficial, DIICOT a transmis: „Începând din 2020 și până în acest an, un bărbat de 55 de ani a format împreună cu alte persoane o rețea de criminalitate organizată pe criterii familiale, având ca scop obținerea de foloase materiale din exploatarea unor persoane vulnerabile”. Este vorba despre Viorel Pașca.
Mai exact, sub pretextul oferirii de servicii sociale, medicale și de îngrijire, disimulate printr-o asociație umanitară, gruparea „a indus în eroare” donatori și aparținători, obținând bani din donații, sponsorizări și diverse beneficii sociale ale victimelor, inclusiv pensii, indemnizații de handicap și ajutoare de înmormântare, au spus anchetatorii. Asociaţia umanitară se numeşte „Dumbrava DPG Dumnezeu poartă de Grijă“, al cărei lider este Viorel Paşca, au precizat sursele Libertatea la acel moment.
La perchezițiile din azile au fost găsite sute de oameni aflați în îngrijirea asociațiilor coordonate de Pașca. „Pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient”, mai scria în comunicatul DIICOT.
Mai mult, pe un câmp aflat lângă cimitirul greco-catolic au fost îngropați 401 oameni care au murit în aceste azile, de-a lungul anilor, potrivit DIICOT.
Foarte important, Viorel Pașca nu avea nici acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru acele centre, a precizat Ministerul Muncii, iar prejudiciul total estimat depășește 13 milioane de lei, adică aproximativ 2,5 milioane de euro.
În acest context, pe 1 iulie, Viorel Pașca a fost reținut de procurorii DIICOT pentru 24 de ore, alături de soție și de copii.
Pe 2 iulie, Libertatea a publicat stenograme și informații din ancheta DIICOT, bazată pe investigatori sub acoperire, care a dus la reținerea lui Viorel Pașca. Totodată, DIICOT a cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile. Numai că, tot pe 2 iulie, dar seara, Tribunalul București a decis să îl plaseze sub control judiciar. Instanța și-a motivat decizia prin faptul că „persoanele beneficiau de spații de cazare dotate, hrană, îmbrăcăminte, acces la medicație și servicii medicale”.
DIICOT și avocatul lui Viorel Pașca au făcut contestație, iar Curtea de Apel București a decis pe 13 iulie că poate fi judecat în libertate, fără nicio măsură preventivă împotriva lui. Mai precis, CAB a respins arestarea preventivă cerută de DIICOT și i-a scos și controlul judiciar.
Badea579 29.07.2026, 19:51
Este o tactică procedurală „clasică” în pretorul penal: când argumentele juridice de substanță lipsesc, se activează preventiv scutul mediatic al „abuzului judiciar”. Anticiparea unui proces incorect încă de la urmărirea penală, înainte ca probatoriul să fie testat în contradictorialitate, trădează o strategie de PR menită să mascheze vulnerabilitățile apărării. Este dezgustător cum, în absența contraargumentelor pe fond, se mută reflectoarele pe pretinse vicii de procedură. A invoca „audieri nelegale” în presă, eludând instrumentele tehnice ale Camerei Preliminare — singurul cadru unde legalitatea probelor se tranșează riguros —, reprezintă o încercare de a construi un narativ favorabil în instanța opiniei publice. Se pregătește, de fapt, justificarea unui iminent eșec judiciar. Un avocat stăpân pe dosar combate probele prin rigoare procedurală în instanță, nu prin profeții apocaliptice livrate public. Această cortină de fum trădează lipsa unor soluții juridice reale.