Ce reprezintă Muntele Sinai în religie şi unde se află

Muntele Sinai: ce este și cum se mai numește

Muntele Sinai (n.n. –طُور سِينَاء în arabă, transliterat Ṭūr Sīnāʼ; în araba egipteană جَبَل مُوسَىجَبَل مُوسَى) este un vârf situat în peninsula cu același nume din Egipt și are o altitudine de 2.285 de metri. Acesta mai este cunoscut și sub numele de Muntele Horeb (în ebraică Har Horev) sau Jabal Musa, care se traduce prin „Muntele lui Moise” (în ebraică הר סיני, Har Sinay), aflăm de pe WorldHistory.org. La baza Muntelui Sinai se află un altar din pietre neşlefuite de granit, precum şi rămăşiţele a ceea ce par a fi stâlpi mici din marmură, așa cum este descris în Cartea Exodului din Biblie.

Se spune că Moise a construit un altar din pietre netăiate la poalele muntelui şi a ridicat 12 stâlpi care reprezentau cele 12 triburi ale poporului Israel. Alte două dovezi cruciale despre acest munte sunt locul de închinare al „viţelului de aur” şi existenţa unui cimitir. La capitolul 32 al cărții Exodului din Biblie este relatat cum evreii, în absența lui Moise, au sculptat un vițel de aur, simbol al unui zeu egiptean, și i s-au închinat, comițând astfel un act de idolatrie la poalele muntelui.

Recomandări

George Simion și Anamaria Gavrilă își depun candidaturile la alegerile prezidențiale, din partea suveraniștilor: „Unul dintre noi se va retrage”

De unde provine numele Sinai

Originea numelui Sinai a dat naștere de-a lungul istoriei la numeroase controverse și nici astăzi nu este cunoscută cu exactitate. Cu toate acestea, există o serie de teorii care consideră că denumirea provine de la zeul lunii mesopotamian Sin, care a fost asociat cu Thoth, zeul lunii la egipteni. De asemenea, textele rabinice citează rădăcina de Seneh, unde, în două cazuri, aceasta se referea la locul „rugului aprins”.

La început, Muntele Sinai purta numele de Mafkat, care se traduce prin „ținutul turcoazelor”, deoarece, în perioada primei dinastii a Egiptului Antic, în această parte de lume existau două mine de exploatare a acestui minereu, considerate a fi primele mine din lume. De asemenea, Peninsula Sinai mai era renumită și pentru localizarea și extragerea altor metale, precum aur, argint, cupru, zinc, staniu și plumb.

De altfel, Egiptul faraonic avea numeroase mine în această regiune, precum și un șir de fortărețe defensive de-a lungul acestei frontiere nord-estice. În tradițiile biblice ale regelui Solomon (900 î.Hr.), bogăția sa era explicată prin „minele lui Solomon” din zonă, mai precizează sursa citată anterior.

Recomandări

Care sunt pașii pe care Ucraina și Rusia ar trebui să îi respecte pentru a ajunge la un armistițiu durabil STUDIU

Unde se află Muntele Sinai

Sinai se află în apropierea orașului Saint Catherine și a Muntelui Catherine, care este cel mai înalt vârf din țara piramidelor. Cu o înălțime de 2.629 de metri, Muntele Sinai  domină o regiune denumită Scutul arabo-nubian, care este în esență o expunere din formațiuni stâncoase cristaline și granitice cu elemente vulcanice de pe malurile Mării Roșii, care datează din perioada precambriană.

Există, însă, mai multe teorii cu privire la locul unde se află Muntele Sinai menționat în Tora (n.n. – primele cinci cărți ale lui Moise, care constituie Pentateuhul), în Biblie și Coran. După ce poporul evreu a primit Tora și și-a continuat călătoria spre Țara lui Israel, există o singură mențiune biblică despre cineva care s-a întors pe Muntele Sinai.

În Cartea Regilor se vorbește cum, la sute de ani distanță, profetul Ilie a fugit de regina cea rea Izabela și s-a refugiat într-o peșteră pe „muntele lui Dumnezeu, Horeb”, identificat drept Muntele Sinai. Arheologul modern, Emmanuel Anatim, este convins că a găsit Muntele Biblic Sinai la Har Karkom, deoarece simte că o anumită artă rupestre este în această locație un motiv biblic. în sudul Negevului, chiar și cu aceste descoperiri moderne, locația exactă a muntelui biblic Sinai este încă în discuție, notează Chabad.org. Cercetătorii în domeniul religiei au propus în total 14 posibile amplasamente ale Muntelui Sinai biblic, inclusiv Iordania, Arabia Saudită și Israel.

Recomandări

Europa a ripostat dur în prima zi de tarife impuse de Donald Trump la oțel și aluminiu. Cum sunt taxate mărfurile americane

Cum a fost salvat Moise de fiica unui faraon

Peninsula Sinai reprezenta în trecut puntea dintre Orientul Mijlociu și regiunea Deltei Egiptului. De fiecare dată când era foamete, „asiaticii” (n.n. – termenul egiptean depreciativ pentru nomazi) treceau prin această regiune. Datorită fluviului Nil, Egiptul avea întotdeauna hrană.

Cartea Genezei relatează că fiii lui Iacov l-au vândut pe fratele lor Iosif unor negustori de sclavi egipteni, iar acesta a prosperat acolo și a devenit un vizir egiptean. În timpul perioadei de foamete, Iacov și-a trimis fiii în Egipt pentru a aduce hrană. În cele din urmă, aceștia s-au împăcat cu Iosif și au prosperat, iar mai târziu au adus restul clanurilor lor pentru a se stabili acolo.

În Cartea Exodului se spune că „evreii” (un alt cuvânt pentru israeliți în această carte) au trăit timp de 450 de ani în Egipt și au prosperat în Delta Nilului. Ulterior, a apărut un faraon „care nu l-a cunoscut pe Iosif” (Exodul 1:8), ceea ce înseamnă că nu știa nimic despre o relație mai veche – un faraon eficient nu dorea ca străinii să se adune la granița de nord-est a Egiptului într-o epocă în care diverse imperii din regiune se extindeau.

Noul faraon a decis să-i înrobească pe evrei și să-i pună să lucreze în orașele sale cerealiere Pithom și Ramses (Pi-Ramesses). Cartea Exodului nu îl numește pe faraon, dar orașele menționate au legat tradiția de Ramses al II-lea (1279-1213 î.Hr.), care a fost unul dintre cei mai faimoși faraoni ai Noului Regat al Egiptului.

Pentru a putea controla numărul evreilor, faraonul a ordonat moașelor să ucidă fiecare nou-născut evreu, dar ele nu l-au ascultat. Unul dintre copii a fost ascuns de mama sa într-o barcă mică pe care a lăsat-o să plutească pe Nil. Bebelușul a fost luat de fiica faraonului, care era stearpă, și a fost crescut la curtea regală egipteană. Pe copilaș îl chema Moise.

Muntele Sinai în Sfânta Scriptură

Când acesta a devenit adult, Moise a văzut un supraveghetor egiptean bătând un sclav evreu și l-a ucis, motiv pentru care a fost nevoit să fugă din Egipt. Într-o bună zi, Moise a ajuns la o oază din Sinai unde a salvat niște păstorițe care erau atacate de un grup de nomazi, iar una dintre acestea, Zipporah, avea să-i devină soție.

În Cartea Exodului se spune cum, într-o bună zi, el a văzut un tufiș în flăcări pe un munte, dar care nu se mistuia. Mergând să-l vadă, acesta a fost momentul în care Moise a primit prima sa revelație de la Dumnezeu (Exod 20). În tradiția iudaică, acesta a fost Muntele Sinai.

„În vremea aceea, Moise păștea oile lui Ietro, preotul din Madian, socrul său. Și departându-se odată cu turma în pustie, a ajuns până la muntele lui Dumnezeu, la Horeb; iar acolo i S-a arătat îngerul Domnului într-o pară de foc, ce ieșea dintr-un rug; și a văzut că rugul ardea, dar nu se mistuia. Atunci Moise și-a zis: «Mă duc să văd această arătare minunată: că rugul nu se mistuiește»”, se spune în Biblie, aflăm de pe site-ul Creștinortodox.ro.

Dumnezeu i-a poruncit lui Moise să se întoarcă în Egipt să-și conducă poporul din sclavia lor de 400 de ani și să se întoarcă cu ei să i se închine Lui pe munte.

Cele Zece Porunci de pe Muntele Sinai

Muntele Sinai este un loc cu o însemnătate profundă pentru toate cele trei mari religii monoteiste ale lumii, creștinism, iudaism și islam. Conform tradițiilor acestor religii, aici este locul unde Moise a primit Cele Zece Porunci de la Dumnezeu. Potrivit mai multor pasaje din cărțile Exod și Deuteronom, Cele Zece Porunci (Decalogul) reprezintă o listă de reguli religioase care au o semnificație de bază în creștinism (prin Vechiul Testament) și în iudaism (prin Biblia ebraică). Textul lor se află în cărțile Exodul și Deuteronomul.

Aceste porunci au fost transmise de Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai și au fost gravate pe două table de piatră și sunt consemnate aproape identic în Exod 20:2–17 și Deuteronom 5:6–21. În relatarea din Exod, conform Versiunii Standard Revizuite, ele sunt prezentate astfel:

Prima Poruncă: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-am scos din țara Egiptului, din casa robiei; să nu ai alți dumnezei înaintea Mea”.

Porunca a II-a: „Să nu ai alți dumnezei afară de mine. Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești”.

Porunca a III-a: „Să nu iei în deșert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui”.

Porunca a IV-a: „Adu-ți aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfințești”.

Porunca a V-a: „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău”.

Porunca a VI-a: „Să nu ucizi”.

Porunca a VII-a: „Să nu preacurvești”.

Porunca a VIII-a: „Să nu furi”

Porunca a IX-a: „Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău”.

Porunca a X-a: „Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău”.

Muntele Sinai este străjuit de mănăstirea Sf. Ecaterina

La poalele muntelui Sinai se află Mănăstirea Sf. Ecaterina, care a fost construită între anii 548 și 565 d.Hr., fiind încă cea mai veche mănăstire creștină locuită din lume. Aceasta adăpostește moaștele sfintei, așteptând, potrivit credinței, întoarcerea Mântuitorului, precum și ceea ce se crede a fi tufa arzătoare a lorei biblice, precum și o renumită colecție de manuscrise și iconografie sfântă.

În interiorul zidurilor Mănăstirii Sf. Ecaterina se află și o moschee, precum și una pe vârful Muntelui Sinai. Pelerinii sosesc aici cu sufletele pline de emoție și bucurie, într-un loc unde natura pare să reflecte măreția Creatorului. Munții se întind la nesfârșit, stâncile par să prindă viață, dominând întregul peisaj. În această vastitate de piatră, mănăstirea pare singura mărturie a prezenței umane, relatează Creștinortodox.ro. Pe vârful muntelui, există câteva capele solitare care stau drept mărturie ai momentului revelării Tablelor Legii, într-o atmosferă și mai retrasă decât cea a mănăstirii de la bază.

Vezi şi care sunt cele 7 păcate!

Urmărește-ne pe Google News