Ce semnifică șnurul de Mărțișor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cu siguranță că mulți dintre noi ne amintim cu nostalgie de vremea când le recitam mamelor, surorilor ori bunicilor noastre versiurile „1 Martie călător/Îţi aduce-un mărţişor/Şi pe firul lui subţire/Mult noroc şi fericire”.
Cuprins:
În fiecare an, de 1 Martie, toți românii întâmpină sosirea primăverii cu mare bucurie și cu mult optimism, iar cu această ocazie dăruiesc sau primesc un mărțișor, micuțul obiect cu şnur alb şi roşu pe care îl prinde în piept și îl poartă cu mândrie și cu mult drag. Unii dintre noi poate s-au aflat de-a lungul timpului în ambele ipostaze deoarece mărţişorul este o tradiţie care se sărbătoreşte în mod diferit în anumite zone ale ţării. Dar, de unde provine această tradiţie şi care este semnificaţia șnurului de la mărțișor îți vom spune în acest articol.
Ce este mărțișorul?
În Emisfera Nordică, primăvara calendaristică începe în mod oficial pe data de 20 martie, însă pentru noi, românii, ziua pe care o așteptăm cu nerăbdare pe tot parcursul unei ierni friguroase este 1 martie.
În această zi, toate femeile primesc câte un mărțișor, un mic obiect de podoabă care este legat cu un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care se poartă în piept în semn de bucurie și de recunoștință pentru dezmorțirea naturii, pentru zilele însorite și pentru culturile roditoare care urmează a fi semănate la primăvară.
Cuvântul mărțișor provine de la forma arhaică a cuvântului martie, care este marț, și la care a fost adăugat diminutivul ișor. Conform foclorului, mărțișorul a mai fost numit și mărțiguș. Indiferent de denumire, se spune că persoana care îl va purta va fi ferită de rele, va avea parte de noroc și de bunăstare în acel an. Împreună cu mărțișorul se oferă adeseori și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă dintre acestea fiind ghiocelul.
Vestitorul primăverii se poartă în unele zone ale țării toată luna martie, iar după ce este dat jos tradiția românilor spune că acesta ar trebui să fie agățat într-un pom înflorit. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul în pom aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lunii aprilie, în multe sate pot fi văzuți pomi plini de mărțișoare.
În schimb, în alte regiuni ale țării, precum Dobrogea și Muntenia, se obișnuiește ca mărțișorul să fie purtat în perioada 1-9 martie, atunci când Baba Dochia, unul dintre cele mai importante personaje din mitologia românească, renunță la cele nouă cojoace ale iernii. În același timp, în Moldova, femeile dăruiesc bărbaților mărțișoare pe care aceștia le poartă până pe 9 martie când, la rândul lor, le vor oferi femeilor altul din partea lor.
Scurtă istorie a mărțișorului
Originile mărțișorului nu sunt cunoscute cu exactitate, însă deși legendele populare vorbesc despre alte origini, se consideră că acest simbol al primăverii apare atât în tradiția românilor, cât și în cea a unor populații învecinate, care l-au adoptat datorită frumuseţii tradiţiei. Astfel, în mitologia modernă a bulgarilor, existența mărțișorului, cunoscut sub denumirea de Martenitsa, denumire care provine de la „Baba Marta” – o fiinţă bătrână şi capricioasă asemănătoare Babei Dochia – ar fi legată de întemeierea la Dunăre în anul 681 d.Hr. a primului lor hanat (n.n. – teritoriu condus de un han).
Prezența mărțișorului în tradiția celor două popoare se datorează substratului comun daco-tracic, înainte de procesul de romanizare a românilor și de slavizare a vecinilor de la sud de Dunăre, potrivit Wikipedia.org. În același timp, există scrieri care susțin că mărțișorul a apărut încă de pe vremea Imperiului Roman, în perioada în care Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii. Această zi marca Matronalia, o sărbătoare dedicată lui Marte, care în mitologia romană era nu doar zeul războiului, ci și zeul fertilității, al forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii. Anul Nou avea să fie sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
Citeşte şi: Mesaje de 1 Martie. Cele mai frumoase urări de Mărțișor pentru fete
Când a apărut primul mărțișor
O serie de cercetări arheologice care au fost efectuate la Schela Cladovei (jud. Mehedinți) au scos la iveală niște pietricele de râu vopsite în alb și roșu și înșirate pe o ață, foarte asemănătoare cu mărțișorul pe care îl știm cu toții astăzi, a căror existență ar data din urmă cu circa 8000 de ani. Prima atestare documentară a mărțișorului datează din lucrarea „Mărțișorul la români”, scrisă la 1830 de cărturarul Iordache Golescu. La rândul său, folcloristul Simion Florea Marian a relatat în cartea intitulată „Sărbătorile la români” că în Moldova, Muntenia, Dobrogea și unele regiuni din Bucovina părinții legau la gâtul sau mâna copiilor o ață alb-roșie de care agățau un mic bănuț din aur sau din argint cu care se cumpărau vin roșu, pâine și caș proaspăt pentru ca purtătorii mărțișorului să aibă fața albă precum cașul și rumenă precum vinul roșu.
Cel mai vechi mărţişor din România datează, se pare, din anul 1879 şi are forma unei inimi din argint, iar un altul, realizat în anul 1898, are forma unei rândunele aflate în zbor. Ambele se află în posesia unui colecţionar din Bucureşti.
Ce simbolizează șnurul de Mărțișor
După 24 februarie, când sărbătorim ziua de Dragobete, sau chiar mai devreme de această dată, magazinele de bijuterii, vânzătorii ambulanți și nu numai pun în vânzare o gamă variată de mărțișoare, care pot fi din metale prețioase și neprețioase ori din alte materiale. Dar, un singur detaliu rămâne neschimbat, și anume șnurul împletit din ață roșie și albă cu care acestea sunt împodobite.
Tradiția spune că firul mărțișorului ar fi fost tors de însăși Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte și, asemenea Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Baba Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.
La început, mărţişorul a avut un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul negru, acesta din urmă fiind înlocuit în timp cu un fir roşu. Se spune că roșul protejează de rele şi exprimă iubirea în credinţa populară, în timp ce albul semnifică puritate şi energie. Totodată, roşul ar putea simboliza vitalitatea femeii, iar albul înţelepciunea bărbatului, ceea ce înseamnă că șnurul mărțișorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.
Alte semnificații ale șnurului de Mărțișor
Semnificația celor două culori ale șnurului mărțișorului – alb și roșu – este relevată și de unele legende. Una dintre acestea spune că Soarele ar fi coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă și ar fi fost răpit pentru trei anotimpuri, până iarna, de către un zmeu. Pentru a-l elibera, un viteaz s-a luptat cu acesta, iar în înfruntare și-a vărsat sângele în zăpadă. Soarele r-a ridicat din nou pe cer, iar în locurile unde zăpada s-a topit au răsărit ghioceii.
O altă legendă din tradiţia populară spune că cele două culori din care se împleteşte şnurul mărţişorului reprezintă iarna (albul) și primăvara (roșul), precum și întâlnirea dintre cele două anotimpuri. În schimb, un mit care circulă în Republica Moldova vorbește despre „frumoasa Primăvară” care a văzut într-o poieniță răsărind de sub zăpadă un ghiocel, într-o tufă de porumbari. Iarna a chemat gerul și viscolul ca să distrugă ghiocelul, iar acesta a înghețat. Primăvara a topit zăpada, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor, iar o picătură de sânge a căzut pe ghiocel readucându-l la viață. Astfel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile șnurului de mărțișor fac trimitere la sângele roșu și la omătul alb.
Tradiții și obiceiuri de Mărțișor
Sărbătoarea de 1 martie are origini vechi, strâns legate de noroc și fericire. În vechime, mărţişorul era legat la mâinile sau de gâtul copiilor, pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul odată cu sosirea primăverii. Tot pentru noroc și fericire era purtat și de către femei. De 1 Martie, fetele care doreau să se mărite se spălau pe față cu apă scursă de pe frunzele de fragi din pădure pentru a-și crește șansele să aibă noroc în dragoste.
Tot în prima zi a lunii martie încep așa-zisele „babe”. Tradiția spune că fiecare persoană de sex feminin îşi alege o zi între 1 şi 9 martie, corespunzătoare legendei Babei Dochia care a urcat timp de 9 zile şi 9 nopţi cu oile pe munte, fiind îmbrăcată cu 9 cojoace. Legenda povestește despre faptul că Dochia a murit îngheţată, împreună cu turma ei, din cauza gerului năprasnic. Conform tradiţiei, aşa cum va fi vremea în ziua în care ai ales baba ta, la fel vor fi şi doamnele şi domnişoarele, adică liniştite şi frumoase ori supărate şi urâte.
Înţelepciunea populară mai arată că purtătoarele mărţişoarelor sunt ferite să fie arse de soare pe timpul verii, vor fi sănătoase şi frumoase ca florile primăverii, vor fi plăcute şi drăgăstoase, bogate şi norocoase, ferite de boli şi deochi.
Nu în ultimul rând, trebuie spus că la finalul acestui ciclu, pe 9 martie, îi prăznuim pe Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia. Această zi mai este cunoscută și sub denumirea populară de Moşi, Mucenici sau 40 de Sfinţi, iar tradiția spune că în unele zone ale ţării trebuie să se bea 40 de pahare cu vin.
Cum se sărbătorește Mărțișorul în alte țări
Cei mai mulți dintre români sunt siguri că sărbătoarea Mărțișorului este una pur românească, însă lucrurile nu stai deloc așa. În afară de România și de Bulgaria, această tradiție este răspândită în majoritatea țărilor din Europa de Est, și anume Moldova, Serbia, Albania, Macedonia și chiar Rusia, bineînțeles, fiecare popor având propriile obiceiuri.
Spre exemplu, asemenea regiunii Moldova din țara noastră, și în Republica Moldova, mărțișorul se oferă și bărbaților, în timp ce în Bulgaria acest simbol al primăverii se oferă chiar și animalelor. În Bulgaria, Martenitsa este format din tradiționalul șnur alb-roșu, însă de acesta sunt agățate două păpuși confecționate din lână. Acestea înfățișează un bărbat, Pizho, păpușa de culoarea albă, și o femeie, Penda, păpușa de culoare roșie.
În Albania, mărțișorul se numește „lidhka” și este dăruit copiilor pentru a fi purtat începând cu data de 14 martie până la apariția primelor rândunele, moment în care trebuie agățat de creanga unui copac. În Macedonia, mărțișorul se oferă tot copiilor, băieți și fete, iar tradiția locală spune că aceștia vor purta simbolurile primăverii în seara de ajun a zilei de 1 martie, după care le vor agăța într-un pom înflorit pentru ca acesta să fie roditor.
Foto: Shutterstock
