Cea care mi-a sedus soțul a fost chiar fiica mea

După ce am rămas singură, viața mea s-a limitat la grija față de copil. O grijă exagerată, încă din timpul sarcinii. Am citit o grămadă de cărți, mă duceam tot timpul la medic și respectam cu strictețe toate regulile.

Am născut o fetiță sănătoasă, de nota 10, care a însemnat totul pentru mine. Mi-am călcat pe inimă și am rugat-o pe mama să vină să mă ajute. Nu mă puteam descurca, totuși, singură. La început, mi-era teamă că Alice e prea fragilă, deși la naștere a avut 3,700 kg și cunoscuții mei chiar s-au mirat cum de o ființă atât de plăpândă ca mine a putut naște un copil atât de bine dezvoltat. Din fericire, mama mi-a fost de mare ajutor, pentru că, fiind la prima experiență de acest gen, trăiam în permanență cu spaima că nu fac ceea ce trebuie. Doi ani de zile nu m-am desprins de lângă ea. Pe urmă, fiindcă aveam mare nevoie de bani, a trebuit să mă întorc la serviciu, dar am implorat-o pe mama să rămână la mine. Avea multă treabă acasă, tata era cam neajutorat când rămânea singur, dar, de dragul fetiței mele, până la urmă lucrurile s-au aranjat așa cum am sperat eu. Nici nu concepeam să-mi las copilul pe mâna unei străine. Doar în mama puteam avea încredere deplină.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Până când Alice a împlinit 10 ani, viața mea nu a însemnat decât serviciu și casă. Toate ieșirile sau distracțiile mele au fost legate de activitățile școlare și extrașcolare ale fiicei mele. Am dus-o la înot, a făcut și balet, vreo doi ani de pian, desen și o mulțime de alte activități. Voiam să-i ofer ocazia să-și descopere talentele și pasiunile. Numai că Alice, spre deosebire de mine, s-a maturizat foarte devreme, s-a dezvoltat și, la 10 ani, era deja pe jumătate femeie. Era tot timpul înconjurată de băieți și chiar prefera compania lor, fiindcă fetele o invidiau pentru că era frumușică și era în centrul atenției oriunde se ducea. Am observat însă că-i plac bărbații maturi, și asta m-a pus pe gânduri. Am dus-o la psiholog, care mi-a explicat că e firească atracția ei, din cauza absenței figurii paterne din viața ei, și că nu trebuie să-mi fac probleme.

În perioada aceea, l-am cunoscut pe Cristian, care se angajase de curând la noi în firmă, era cu 6 ani mai mic decât mine, dar părea un om cumsecade și serios. Nu fusese căsătorit, dar nici nu a părut șocat că am o fată deja atât de mare.

Mi-a mărturisit că-i plac copiii și că își dorește să aibă și el copii într-o bună zi. Nu s-a grăbit să ajungă în patul meu, și asta mi-a dat curaj. L-am invitat de câteva ori la noi la masă, Alice l-a plăcut de prima dată și între ei s-a creat o legătură foarte profundă.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Ba chiar mai mult decât atât, Alice m-a întrebat într-o bună zi de ce nu mă căsătoresc cu el, pentru că ar fi timpul să am și eu o viață personală.

— Eu sunt mare de acum, timpul trece foarte repede, o să-mi văd de școală, de prieteni, n-o să mai pot sta cu tine tot timpul și ar fi bine să ai și tu pe cineva.

I-am ascultat sfatul și m-am căsătorit cu Cristian. Ne-am mutat la el. Avea o casă mare, în care locuia, din păcate, și mama lui, o femeie dificilă, căreia-i plăcea să-și bage nasul peste tot. Oricum, Alice avea camera ei, pe care i-o amenajase Cristian în pod, după gustul ei. Avea o parte din acoperiș de sticlă, iar noaptea stelele îi ofereau o priveliște feerică. Cristian îi îndeplinea orice dorință, era de ajuns ca Alice să deschidă gura și să ceară ceva, iar el se făcea luntre și punte și-i făcea toate mofturile.

— Cască bine ochii, îmi spunea soacră-mea, să nu te trezești cu cine știe ce bucurie! Fiică-ta e mare șmecheră și e unsă cu toate alifiile. Am impresia că i-a pus gând rău băiatului meu.

— Mamă-soacră, n-are decât 12 ani, e un copil încă.

— Așa crezi tu, dar știe mai bine decât tine să se poarte cu bărbații. Ii joacă pe toți pe degete uite-așa!

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Adevărul este că observasem că, atunci când Cristian își mai invita prietenii cu soțiile pe la noi, Alice era întotdeauna în centrul atenției, iar ei o priveau uneori ca niște lupi flămânzi. Mi-am spus că toate astea sunt, probabil, numai în capul meu și că, din dorința de a-mi proteja fata, văd pericole peste tot, așa că n-am mai dat nicio atenție răutăților soacrei mele. Timpul a trecut, Alice a intrat la liceu, soacra mea a murit, iar în casa noastră părea să se fi așternut liniștea și domnea o atmosferă de dragoste și înțelegere. Serviciul îmi acapara tot mai mult timp, lucram uneori până seara târziu, dar nu-mi făceam probleme, pentru că știam că Alice e cu Cristian acasă, și el are grijă de ea.

Într-o după-amiază, m-am întors devreme acasă, aveam o durere cumplită de cap, și am fost convinsă că eram singură. Am auzit însă muzică și niște chicoteli ce păreau a veni din pod, și am bănuit că Alice trebuie să fie cu niște prieteni.

Am urcat să-i salut, să-i întreb dacă nu au nevoie de ceva, dar când am deschis ușa de la pod am rămas fără grai. Alice făcea dragoste cu soțul meu! Nici măcar nu m-au auzit intrând. Am fost atât de șocată, încât nici n-am știut ce să fac: să reacționez violent, atunci pe loc, sau să mă gândesc la o soluție mai întâi… M-am retras ca un hoț surprins asupra faptei și m-am dus în dormitor. Se întunecase afară când soțul meu a coborât, în sfârșit.

— De când se întâmplă toate astea? l-am întrebat, încercând să-mi păstrez calmul.

— Ce vrei să spui? s-a prefăcut el că nu înțelege.

— Cristian, am avut încredere în tine, altfel nu m-aș fi măritat cu tine! Așa îmi răsplătești tu încrederea? Aș vrea să ne mutăm cât mai curând de aici, iar tu să faci în așa fel încât să pui capăt… Să dispari definitiv din viața ei. E un copil, nu-ți dai seama?

— Asta crezi tu, draga mea. Nu eu i-am făcut avansuri, să știi. Dă-mi voie să-ți spun că nu-ți cunoști deloc… copilul, care, de fapt, nu mai e de mult copil. E o femeie în toată puterea cuvântului. și nu sunt primul bărbat din viața ei, te rog să mă crezi. Faci cum crezi, dar nu vei reuși s-o ții niciodată în frâu. S-a maturizat înainte de vreme și, pentru că n-a avut tată, și-a propus să seducă orice bărbat îi iese în cale. îmi pare rău că trebuie să-ți spun adevărul atât de brutal. Pe tine te consideră o femeie lipsită de feminitate, o victimă. Iar ea nu vrea să fie victimă. Stai de vorbă cu ea și ai să îmi dai dreptate. Dar încearcă să vorbești cu Alice tratând-o ca pe o femeie, nu ca pe o copilă. Altfel nu ajungi la niciun rezultat. Eu n-am avut gânduri ascunse când m-am însurat cu tine. țin la tine și te respect pentru ceea ce ești.

— Asta numești tu respect?

— Dacă vrei să păstrezi un bărbat lângă tine – e dureros ce-ți spun acum -, va trebui ca tu și Alice să aveți vieți separate. știu bine ce spun. Ea te consideră pe tine vinovată de faptul că a crescut fără tată. Zice că n-ai nimic care să atragă și să păstreze aproape un bărbat. Ai văzut cum se îmbracă? Privește-te pe tine în oglindă și gândește-te bine ce vezi. Alice a încercat să-i seducă pe toți bărbații care au trecut pe la noi prin casă. Un prieten de-al meu, Octavian, trebuie să-l știi, mi-a mărturisit că e dispus să-și lase familia ca să se însoare cu ea sau măcar ca ea să-l accepte în preajma ei. Draga mea, Alice e o devoratoare de bărbați. Chiar dacă noi ne despărțim, vor urma alții și alții. N-ai s-o poți opri decât atunci când va dori ea să se oprească. Iar deocamdată ăsta e țelul ei în viață: să prindă în mreje cât mai mulți bărbați și apoi, eventual, să-i vadă suferind după ea.

N-am crezut nimic din ce mi-a spus Cristian, și rău am făcut. Cristian mi-a propus să rămânem noi în casa lui, iar el și-a cumpărat o garsonieră. Mi-a spus sincer că nu-mi poate promite nimic legat de Alice, pentru că ea dictează regulile jocului.

— Vine când are chef, pleacă atunci când vrea, trebuie să se simtă puternică, asta e tot ce o interesează.

Alice nu m-a întrebat de ce s-a mutat Cristian de la noi. A continuat să se vadă cu el ori de câte ori poftea. N-am avut o discuție serioasă cu ea. Nu știam ce să-i spun… în mod sigur, era vina mea că ajunsese așa, greșisem eu pe undeva, asta era clar. M-am cufundat în munca mea și am lăsat-o în pace. Am primit telefoane de la soțiile unor bărbați cu care se încurcase, iar acestea mă întrebau ce fel de mamă sunt dacă nu-mi pot ține în frâu copilul.

— Fiica ta e o distrugătoare de căsnicii, o devoratoare de bărbați! N-ai de gând să faci nimic? Ești la fel de vinovată ca ea, să știi! mi-a strigat una din ele.

Primeam scrisori cu tot felul de injurii, și acasă, și la firmă, telefoane de amenințare, nici nu știam ce să mai fac. Uneori, puneam robotul la telefon și le ascultam pe femei strigându-și nefericirea. Vă rog să mă credeți, era cumplit. La cine să fi apelat? Ce să-i fi spus lui Alice? Mi-era teamă că, dacă mă amestec în viața ei, va pleca de acasă și nu-mi va mai vorbi niciodată, nu va mai vrea să știe de mine. Așa cum era, Alice continua să fie centrul universului meu, rațiunea mea de a fi.

Într-o seară, l-am sunat pe Cristian și l-am rugat să mă primească să stăm puțin de vorbă, speram să-mi dea un sfat.

— Sunt mama ei, dar n-o recunosc. și mai mult decât atât, nu știu cum să mă port cu ea, ce-aș putea face s-o opresc. Tu pari s-o cunoști mai bine, ai vreo idee?

Cristian a oftat și, o vreme, a tăcut.

— Mi-e foarte greu, știu că sunt vinovat față de tine și, cu toate astea, te rog să mă crezi că te iubesc. N-am încetat să te iubesc nicio clipă. știu că pare o aiureală ce spun. Alice te face să o percepi în același timp ca pe o victimă a nepriceperii tale de a avea o relație normală cu tatăl ei, cu un bărbat, în general, dar și ca pe o ființă care-și poate impune voința în fața oricui, căreia-i place să se joace cu viețile oamenilor. Asta tot din cauză că n-a avut o familie normală. Cred că ar exista o soluție: să ne vedem de viața noastră, să ne purtăm ca doi oameni care se iubesc și se înțeleg și poate, în felul ăsta, o vom convinge și pe ea să se oprească. Merită să încercăm. Ce zici?

Cristian părea să aibă dreptate. în ciuda a ceea ce se întâmplase, și eu țineam în continuare la el. De fapt, dragostea noastră nici nu prea apucase să se consume. Toată grija noastră a fost, de la început până la sfârșit, Alice. Cristian s-a întors acasă și am devenit un cuplu normal. Mergeam la piață, făceam curățenie împreună, mâncam împreună, ne plimbam, invitam prieteni în vizită, uneori, în weekend, plecam la munte sau la părinții mei, iar pe Alice am încercat s-o ignorăm total. Când apărea, ne purtam normal, când lipsea de acasă, n-o căutam și nici n-o întrebam de unde venea când se întorcea.

Indiferența noastră a început s-o agaseze. Mai întâi, a încercat să-l bage iar pe Cristian în patul ei. Dar Cristian i-a spus că mă iubește și că vrea să mă facă fericită. A fost furioasă la început, dar, cu timpul, a început să stea mai mult pe acasă, să intre cu noi în vorbă și chiar să ne întrebe dacă nu vrem s-o luăm cu noi atunci când plecam pe undeva.

În clasa a XII-a, s-a îndrăgostit de un sportiv din lotul de baschet, care avea mare succes la femei și care a făcut-o să sufere mult, dar până la urmă l-a îngenuncheat. Imediat ce a împlinit 18 ani, ne-a anunțat că vrea să se mărite, fără tam-tam, simplu și repede. Era însărcinată, iar iubitul ei era fericit. Cu câteva luni înainte ca Alice să nască, iubitului ei i s-a oferit un contract serios la o echipă bună din străinătate. Contractul era pe 5 ani, iar el nu concepea să plece fără Alice. Așa că Alice și-a urmat soțul în străinătate și pentru prima oară, după ani de zile, a început să o preocupe doar familia ei.

A devenit o mamă minunată și o soție devotată. Ne suna zilnic să ne întrebe ce mai facem și dacă nu ne poate ajuta cu ceva. După doi ani, a mai făcut un copil și mi-a mărturisit că se simte o femeie împlinită și că abia acum înțelege ce a însemnat ea în viața mea și cât de mult regretă că s-a purtat măgărește.

— Aș vrea să le cer iertare tuturor femeilor și bărbaților care au avut de suferit de pe urma mea. Sper să n-ajung niciodată în pielea lor!

Povestea de viață prezentată în acest material este ficțională. Unele întâmplări sunt inspirate din viața reală, dar numele personajelor și anumite aspecte au fost modificate.

Urmărește-ne pe Google News