„Matematicianul vs. fostul huligan de fotbal”. Financial Times scrie despre ascensiunea populismului în România, lupta Dan-Simion și riscurile pentru UE

Financial Times observă că George Simion, pe care îl prezintă un „fost huligan” din peluze, a trecut în doar câțiva ani de la marginea extremei drepte la statutul de candidat serios la putere. Partidul său, AUR, este creditat cu 37% în sondajele de opinie la șase ani de la accederea sa în Parlament – un procentaj mai mare decât al celorlalte populiste din Europa.

Cu un „limbaj incendiar” în stilul „impresarului” MAGA Donald Trump și jigniri la adresa președintelui Nicușor Dan, pe care l-a numit „autist”, George Simion caută să se impună ca om de stat cu critici la adresa Uniunii Europene și cu pretenția de a oferi „o voce” României într-o „lume incertă”.

O lume în schimbare

Biroul lui Simion se află în gigantica clădire a Parlamentului, construită de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu ca o „Casă a Poporului” în stil nord-coreean. Pereții sunt acoperiți cu portrete ale unor eroi de război din epoca medievală târzie, care au luptat pe linia frontului creștinătății împotriva turcilor otomani. Aceste motive care se potrivesc cu mesajul fundamental al lui Simion. Cultura României, susține el, este atacată. „Suntem atașați de valorile iudeo-creștine occidentale. Acestea sunt amenințate chiar acum în Europa și Statele Unite. Ne simțim ca ramura europeană a mișcării Maga”, spune liderul AUR.

Eurofilii de pe bătrânul continent privesc îngroziți, în condițiile în care abia au terminat de sărbătorit înfrângerea electorală a lui Viktor Orban, fostul prim-ministru eurosceptic al Ungariei. În cei 16 ani de prim-ministru, Orban a devenit „un naș al naționalismului populist” și a blocat în repetate rânduri procesele de decizie din cadrul Uniunii Europene. Acum o nouă furtună anti-UE se adună în România.

Teren fertil pentru populiști

Deocamdată, Simion are parte de un avânt extraordinar. Partidul său a cunoscut o ascensiune fulminantă de la intrarea în Parlament, în 2020.

Pe o cale bătătorită de alți populiști europeni, Simion caută să exploateze nemulțumirile, în special de ordin economic. Este un teren fertil. Și, fără îndoială, democrația românească se află într-un punct slab.

Ori cele două partide tradiționale, PNL și PSD, care s-au alternat cu mulțumire la putere de la revoluția anticomunistă din 1989, au pierdut aproape încrederea publicului după nenumărate scandaluri de corupție. Anul trecut, au lăsat deoparte diferențele și și-au unit forțele într-o „coaliție de tip cordon sanitar” pentru a ține extrema dreaptă departe de putere. Însă, în luna mai, social-democrații au votat alături de AUR pentru a doborî guvernul în funcție, care devenise din ce în ce mai nepopular după introducerea unor reduceri bugetare cu obiectivul diminuării deficitul în creștere.

Fărâma de speranțe pentru UE

Președintele pro-UE Nicușor Dan l-a numit pe „independentul” Eugen Tomac în funcția de prim-ministru, pentru a conduce un guvern tehnocrat. Este o încercare de a liniști piețele cu privire la angajamentul României față de prudența financiară.

De cealaltă parte, George Simion privește și așteaptă. „Lumea așa cum o știm este amenințată pentru prima dată în ultimii 35 de ani. Lucrurile se schimbă”, spune el pentru Financial Times.

Dacă există o fărâmă de speranță pentru Uniunea Europeană, ar fi faptul că singurul om din România care nu se lasă cuprins de panică și nu se grăbește este adversarul politic al lui Simion, Nicușor Dan, un matematician tenace și fără pretenții, care s-a făcut cunoscut mai întâi ca activist care s-a luptat cu dezvoltatorii imobiliari fără scrupule, iar apoi ca primar al Bucureștiului.

Candidând ca independent, Nicușor Dan l-a învins la limită pe George Simion în turul al doilea al alegerilor din 2025. Contrastul este izbitor. Spre deosebire de Simion, președintele Dan crede în abordarea problemelor în mod discret și metodic.

Însă dacă echilibristica lui Nicușor Dan s-ar destrăma și Simion ar deveni prim-ministru în urma unor alegeri anticipate, atunci Uniunea Europeană va avea, probabil, cel mai combativ membru eurosceptic de până acum, notează Financial Times.

Ieșirea din UE, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla României

Șeful AUR lansează acuzații la adresa președintelui francez Emmanuel Macron și critică vehement Uniunea Europeană, dar dezminte acuzațiile că ar fi la cheremul Rusiei și insistă că nu este „un fan al lumii ruse”. Faptul că Simion simte nevoia să facă o astfel de precizare reflectă cât de mult și-a pătat reputația în blocul comunitar prin opozițiile exprimate față de susținerea Ucrainei în fața agresiunii militare ruse și sancțiunile impuse împotriva gazului și petrolului rusesc.

„Dacă spui cu voce tare că există lucruri negative care afectează economia noastră, cum ar fi «Pactul verde», sau că vrem să ne păstrăm valorile creștine, credința noastră creștină, vor să te eticheteze drept pro-rus”, susține Simion, vizat de interdicții de intrare în Ucraina și în Republica Moldova.

Cu toate acestea, liderul AUR are grijă să sublinieze că ieșirea din Uniunea Europeană „ar fi cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla României”.

Financial Times amintește că România a cunoscut una dintre cele mai spectaculoase transformări din Europa după căderea comunismului. După aderarea la NATO în 2004 și aderarea la Uniunea Europeană în 2007, economia a crescut de patru ori. Milioane de români au plecat la muncă în Europa Occidentală, iar marile orașe au prosperat datorită investițiilor și fondurilor europene, semnalează cotidianul economic. Însă, avertizează Financial Times, succesul economic nu a fost distribuit uniform.

Mircea Geoană, fost adjunct al secretarului general al NATO și fost ministru de Externe, vorbește despre existența unui „cocktail Molotov al frustrării”. Potrivit acestuia, aproximativ 80% din noua prosperitate s-a concentrat în marile orașe, în timp ce multe orașe mici și sate au rămas în urmă.

Consolidarea relațiilor cu administrația Trump

La un an de la preluarea mandatului, oamenii se întreabă dacă Nicușor Dan este la înălțimea sarcinii de președinte. Răspunsul lui este același, și anume că schimbarea necesită timp. „Suntem o societate emoțională. Oamenii întreabă: «De ce nu s-a întâmplat nimic în privința corupției? De ce nu s-a întâmplat nimic în privința preluării companiilor de stat?» Este dificil de explicat. Este nevoie de timp pentru a schimba modul de funcționare. Așadar, dacă îi întrebi pe oamenii obișnuiți, ei vor spune că au avut așteptări mari și că eu nu le îndeplinesc. Dar mă descurc mai bine la acest capitol decât acum cinci ani. Am mult mai multă încredere în mine decât atunci”, a declarat Nicușor Dan pentru Financial Times.

În primul său an de mandat de președinte, Nicușor Dan a încercat să ignore criticile susținătorilor care doreau ca el să fie mai ferm în apărarea valorilor liberale. De fapt, una dintre primele sale priorități a fost consolidarea relațiilor cu administrația Trump, după critica acerbă făcută de vicepreședintele JD Vance la adresa anulării alegerilor din 2024.

Nicușor Dan este încrezător că a recâștigat favoarea Casei Albe. În martie, Parlamentul României a aprobat „utilizarea defensivă” a bazei sale aeriene NATO pentru avioanele americane implicate în operațiunea Epic Fury dusă împotriva regimului din Iran.

„În cadrul administrației americane existau îndoieli cu privire la alegerile din România din 2024. Acestea nu mai există”, explică Dan.

De asemenea, președintele României este mândru de bilanțul său pe plan intern. Prioritatea sa a fost reducerea deficitului, care se situa la 9,3% în momentul preluării mandatului, în condițiile în care limita cerută de Uniunea Europeană este de 3%. „Suntem stabili”, adaugă el, referindu-se la posibilitatea accesării de noi fonduri europene.

Întrebat ce a învățat despre populism de când a preluat funcția, Nicușor Dan nu lasă niciun dubiu că pretinșii suveraniști au avut întotdeauna avantajul. „Abia începem să înțelegem fenomenul”, a declarat el.

Eșecul partidelor tradiționale

În opinia sa, partidele tradiționale din România sunt vinovate că nu au apărat beneficiile aderării la Uniunea Europeană. „Timp de ani de zile au folosit Europa ca scuză pentru a lua anumite măsuri, spunând «Europa ne-a obligat să mergem în acea direcție»”, a subliniat el.

Având în vedere acest lucru, Nicușor Dan a virat strategic spre dreapta. Președintele României a fost unul dintre puținii lideri europeni care au participat la prima reuniune a „Consiliului pentru Pace” al liderului republican de la Casa Albă Donald Trump.

În mod uimitor sau nu, partidul lui Simion s-a pronunțat împotriva deschiderii bazei românești pentru operațiuni defensive împotriva Iranului. „Desigur că nu putem fi 100% de partea Americii în tot ceea ce dorește”, se scuză el, rugat să explice schimbarea de poziție. „Ei sunt America First. Noi suntem România First”, insistă Simion.

Un nou Viktor Orban? Sau modelul Meloni?

Oficialii europeni se tem că un guvern condus de Simion ar obstrucționa procesul decizional în blocul comunitar, la fel cum a făcut Orban, care a folosit dreptul de veto al statelor membre pentru a bloca decizii politice cheie.

George Simion vrea să fie comparat cu Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei, care a parcurs propria sa călătorie spre putere pornind de la rădăcini de extremă dreapta. Liderul AUR o laudă pe Meloni pentru că „a tăiat ajutoarele pentru oamenii care pot și nu vor să muncească, punând pe primul plan interesele italienilor” și pentru că „are o voce în politica europeană și internațională”.

Însă unii dintre susținătorii lui Simion, inclusiv din AUR, se tem că acesta nu ar putea fi persoana potrivită pentru a atrage suficienți alegători din centrul spectrului politic și pentru a ajunge la putere.

În același timp, comportamentul discret al lui Nicușor Dan ascunde o voință de fier. Va avea nevoie de aceasta, și chiar mai mult, dacă vrea să țină piept populiștilor în lunile următore, concluzionaă Financial Times.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE