Un medic ATI dezvăluie teroarea din gărzi, după moartea rezidentului de la Floreasca: „Atacuri de panică și nopți albe”

Un sistem care își abandonează medicii: ture nesfârșite și plată la nivelul anului 2018

Medicul de la Floreasca, tatăl a doi copii mici, a fost găsit fără viață în toaleta spitalului în timpul gărzii, o posibilă cauză vehiculată fiind o supradoză autoinjectată. Cauzele nu sunt cunoscute deocamdată și nu speculăm asupra lor.

Această tragedie se adaugă unei liste cutremurătoare de cel puțin 46 de medici români care și-au pierdut viața în timpul gărzilor sau imediat după acestea, conform datelor centralizate de antreprenorul Adrian Istudor.

Motivele din spatele acestor drame sunt profund sistemice. Medicii lucrează în condiții în care directiva europeană privind timpul de odihnă nu este respectată, gărzile nu sunt recunoscute ca vechime în muncă și sunt plătite la nivelul salarial din anul 2018, iar zilele libere care ar trebui să urmeze după o gardă sunt frecvent anulate din cauza lipsei de personal. Astfel, medicii devin victimele unui burnout cronic care, avertizează Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți, ucide.

Teroarea deciziilor: singurul specialist din spital pe timpul nopții acoperind domenii variate

Pe lângă epuizarea fizică, presiunea emoțională pe care o duc medicii tineri pe umeri este zdrobitoare. Medicul român ATI Iuliu Torje, care lucrează într-un spital din străinătate, oferă o perspectivă tulburătoare din culisele meseriei, descriind viața de rezident ca un „haos continuu de emoții”.

Medicii se confruntă zilnic cu durerea și disperarea oamenilor, purtând greutatea unor decizii de care depinde însăși viața pacienților. Deseori, rezidenții sunt lăsați să se descurce pe cont propriu în situații critice.

Dr. Torje amintește cum, în perioada sa de rezidențiat pe chirurgie din Germania, ajunsese să fie singurul specialist din spital pe timpul nopții, trebuind să acopere ramuri multiple, de la ortopedie la urologie, cu medicul senior aflat acasă.

Lipsa de susținere duce la anxietate severă. Simplul sunet al telefonului de gardă poate declanșa episoade violente de tahicardie și atacuri de panică. Mulți medici tineri ajung dimineața acasă incapabili să doarmă, torturați mental de fiecare decizie și de teama unei posibile greșeli.

„Oamenii văd halatul. Dar nu văd ce se întâmplă în spatele lui. Nu văd nopțile în care îți tremură mâinile înainte să răspunzi la telefon. Nu văd teama constantă că poate ai omis ceva. Nu văd cât de greu e să porți responsabilitatea unor oameni când tu însuți încă încerci să supraviețuiești emoțional. Viața de rezident este un haos continuu de emoții. De la euforia că ajuți un om, până la sentimentul că nu ești suficient de bun. Mai ales atunci când nu ai susținerea de care ai nevoie”, scrie dr. Torje.

Problemele de sănătate mintală sunt puternic stigmatizate

Mai grav este că, în lumea medicală, unde rezistența fizică și emoțională este idolatrizată, vulnerabilitatea este ascunsă. Problemele de sănătate mintală sunt puternic stigmatizate, forțând medicii să pară mereu calmi și stăpâni pe ei în exterior.

„Anxietatea m-a lovit atât de tare încât am început să fac atacuri de panică în gărzi. De fiecare dată când suna telefonul mă tahicardizam violent. Au fost nopți în care mi-am trezit colegul internist doar ca să îmi facă un EKG, pentru că eram convins că ceva este în neregulă cu mine. Ajungeam acasă dimineața și nu puteam să dorm. Deloc. Eram terminat psihic. Îmi retrăiam fiecare caz în minte. Fiecare decizie. Fiecare pacient. Fiecare posibilă greșeală. Și partea cea mai grea este că, din exterior, trebuia să pari funcțional. Calm. Stăpân pe tine; scrie dr. Iuliu Torje.

Moartea medicilor în gărzi nu este un fenomen exclusiv românesc

Medici se sinucid în Germania, în Franța, în SUA, în Japonia. La fel cum se sinucid profesori, polițiști, antreprenori, avocați, muncitori, oameni din toate profesiile și din toate păturile sociale. „Trăim într-o societate care normalizează epuizarea, izolarea și presiunea psihică până în punctul în care unii oameni pur și simplu nu mai pot duce. În medicină însă, totul capătă o încărcătură aparte. Pentru că aici vorbim despre oameni care trăiesc zilnic în contact direct cu moartea, durerea, trauma și disperarea umană”, spune același medic.

Acesta atrage atenția că oamenii uită că un medic nu este doar un executant de proceduri, ci un om care acumulează în ani de gardă imagini și experiențe pe care psihicul uman nu a fost construit să le proceseze la infinit fără consecințe.

Zeci de cadre medicale ajung să ducă o luptă interioară tăcută: „zâmbesc la muncă și se prăbușesc atunci când ajung acasă”. Potrivit specialiștilor, schimbarea mentalității este vitală, iar acceptarea faptului că un medic are limite umane trebuie să devină normalitate.

Pentru ca lista celor 46 de medici decedați la datorie să nu se mai mărească, a recunoaște epuizarea și a spune „Am nevoie de ajutor” trebuie privit drept „cel mai mare act de curaj”, și nu o dovadă de slăbiciune. Până când sistemul nu își va proteja proprii oameni, întrebarea lansată în spațiul public rămâne o rană deschisă: „Medicii salvează vieți, dar pe ei cine îi salvează?”

Lista medicilor români decedați în timpul gărzii sau imediat după

1. Dr. Ștefania Szabo – director medical și chirurg, Spitalul Județean Buzău (2025)
2. Dr. Emanuel Mirel Luca – rezident, Iași (2025)
3. Dr. Gabriela Ștefănescu – gastroenterolog, Spitalul „Sf. Spiridon” Iași / București (2024)
4. Dr. Carmina Schaas – obstetrică-ginecologie, Maternitatea „Cuza Vodă” Iași (2023)
5. Dr. Lucian Popescu – neurolog, București (2023)
6. Dr. Ionela Tănase – pediatru, Târgu Mureș (2024)
7. Dr. Roxana Moldovanu – rezident ATI, Cluj-Napoca (2025)
8. Dr. Cosana Claiciu – cardiolog, Spitalul Județean Arad (2018)
9. Dr. Adrian Fronea – ATI, Spitalul „Sf. Ioan” București (2018)
10. Dr. Marius Dan Roșoreanu – pediatru, Lipova (2018)
11. Dr. Grigore Lupescu – cardiolog, Spitalul Județean Târgu Jiu (2018)
12. Dr. Marlena Ștefan – ATI/SMURD Galați (2016)
13. Dr. Gabriel Jilavu – ortoped, Botoșani (2012)
14. Dr. Ionel Botezatu – radiolog, Iași (2012)
15. Dr. Cosmin Giubelan – chirurg, Târgu Jiu (2008)
16. Dr. Ovidiu Lucian Bumbea – psihiatru, Alba Iulia (2010)
17. Dr. Viorica Moglan – ATI, Roman (2003)
18. Dr. Szénpeteri [prenume necunoscut] – UPU, Bistrița (2010)
19. Dr. Adrian Stelian Comăniciu – chirurg, Sibiu (2006)
20. Dr. Iosif Sass – infecționist, Mediaș (2013)
21. Dr. Silviu Gotea – UPU, Târgoviște (2016)
22. Dr. Horia Georgescu – chirurg generalist, București (2015)
23. Dr. Mugur Timofte – chirurg, Slobozia (2008)
24. Dr. Mariana Popescu – medic de familie, Brașov (2018)
25. Dr. Sorin Ionescu – chirurg, Cluj (2018)
26. Dr. Radu Bălan – internist, Timișoara (2018)
27. Dr. Emilia Dumitrescu – pediatru, Pitești (2018)
28. Dr. Liviu Marin – cardiolog, București (2018)
29. Dr. Florin Gheorghe – ATI, Galați (2018)
30. Dr. Vasile Anton – chirurg, Craiova (2018)
31. Dr. Ioana Stoica – neonatolog, Iași (2018)
32. Dr. Cristian Dobrescu – ortoped, Brașov (2018)
33. Dr. Dan Cojocaru – medic de familie, Bacău (2018)
34. Dr. Alina Dobre – rezident, Constanța (2018)
35. Dr. Mihai Ionescu – neurolog, Suceava (2018)
36. Dr. Raluca Marinescu – pediatru, București (2018)
37. Dr. Tudor Gheorghe – radiolog, Cluj (2018)
38. Dr. Oana Popa – ATI, Târgu Mureș (2018)
39. Dr. Nicolae Voicu – internist, Buzău (2018)
40. Dr. Gabriela Enache – medic de familie, Iași (2018)
41. Dr. Valentin Moldovan – chirurg, Oradea (2018)
42. Dr. Camelia Stoian – medic de urgență, Timișoara (2018)
43. Dr. Dan Mihăilescu – ortoped, Galați (2018)
44. Dr. Irina Dumitrescu – neonatolog, București (2018)
45. Dr. Florentina Ilie – pediatru, Constanța (2018)
46. Dr. Viorel Filip – Chirurgie Generală, Iași (2012)

Printre cele mai cunoscute cazuri se numără cel al medicului Ștefania Szabo, chirurg și director medical al Spitalului Județean Buzău. Aceasta a fost găsită fără suflare în camera de gardă, în octombrie 2025, după o tură extrem de solicitantă.

În contextul în care primele informații din cazul de la Floreasca indică o posibilă supradoză, în spațiul public au reapărut discuțiile despre testarea periodică antidrog a angajaților din instituțiile statului.

Recent, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că drogurile au ajuns și în instituțiile statului.
.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro