Demența afectează mai grav persoanele inteligente, dar există și o veste bună, arată un studiu cu detalii surprinzătoare

Demența este considerată în prezent o boală larg răspândită

Tot mai mulți oameni sunt afectați de aceasta. Experții estimează că numărul cazurilor va continua să crească la nivel global în următoarele decenii.

Pentru a preveni, trata sau chiar vindeca mai eficient bolile neurodegenerative precum Alzheimerul, oamenii de știință din întreaga lume lucrează la noi abordări terapeutice și la descoperirea unor noi mecanisme ale bolii. Cu toate acestea, deși există progrese, în prezent evoluția demenței poate fi doar încetinită.

Un studiu realizat la Rotterdam arată că demența poate afecta în mod deosebit persoanele mai inteligente. Motivul: boala este adesea diagnosticată târziu la persoanele cu un nivel intelectual ridicat. Comparativ cu alți pacienți, speranța de viață a acestor persoane este mai scurtă după primirea diagnosticului, potrivit 24vita.de.

Cercetătorii de la Centrul Medical Universitar Erasmus din Rotterdam au descoperit că speranța de viață după un diagnostic de demență scade cu fiecare an suplimentar de educație. Acest fenomen este numit de oamenii de știință „paradigma rezervei cognitive”.

Ce este „paradigma rezervei cognitive”

Aceasta descrie capacitatea creierului de a face față bolilor precum demența și de a continua să funcționeze.

Recomandări

Zonele din România cele mai expuse la inundații. Va exista un climat diferit în 50-100 de ani

„Paradigma presupune că persoanele cu un nivel de educație mai ridicat sunt mai rezistente la leziunile cerebrale înainte ca acestea să ducă la pierderi funcționale”, explică cercetătorii.

Mai mulți ani de studii duc la un diagnostic mai târziu, dar și la o durată de viață mai scurtă

Totuși, odată ce această rezervă este epuizată și se pune diagnosticul de demență, pacienții se află adesea deja într-un stadiu avansat al bolii. Evoluția clinică este de obicei mai rapidă. Potrivit autorilor studiului, rezerva cognitivă poate fi întărită prin învățare și stimulare mentală.

De exemplu, persoanele cu un nivel educațional mai ridicat își mențin creierul activ prin lectură, rezolvarea de probleme și interacțiuni sociale.

După un diagnostic de demență, durata medie de supraviețuire este de aproximativ 10,5 ani. Cercetătorii au calculat însă că, pentru fiecare an suplimentar de educație, durata vieții scade cu 0,2 ani (aproximativ 2,5 luni). Ei presupun că o inteligență mai mare face creierul mai rezistent la declinul cognitiv.

Astfel, creierul ar putea funcționa mai mult timp fără semne tipice de demență. Însă diagnosticul se face deseori într-un stadiu mai avansat, ceea ce îngreunează tratamentul. Comparativ cu pacienții diagnosticați timpuriu, cei cu diagnostic tardiv au, probabil, o speranță de viață mai redusă, concluzionează autorii studiului.

Recomandări

Elena, o româncă din Irlanda de Nord, trăiește în teroare, cu valiza la ușă și luminile stinse pe timp de noapte: „Vor să mă facă să fug”

Un nivel educațional mai ridicat ar putea avea un efect preventiv

Există însă și ipoteza că un nivel educațional mai ridicat ar putea avea un efect preventiv. Astfel, educația se află în aceeași categorie cu alți factori de protecție precum mișcarea, mediul social sau alimentația.

Studii arată, de exemplu, că rezultatele slabe la testele de inteligență la copii sunt asociate cu o rată mai mare de Alzheimer la vârsta adultă, potrivit aerzteblatt.de.

Anumite gene, responsabile de stabilitatea neuronală și sinaptică, precum și de cogniție, ar putea influența și riscul de Alzheimer.

„Acest lucru ar putea explica de ce inteligența pare a fi un factor protector împotriva bolii Alzheimer”, se mai arată. Alte studii ajung la concluzia că persoanele cu un nivel educațional mai ridicat dezvoltă demență, în medie, cu câteva luni mai târziu.

„Persoanele cu un nivel de educație mai ridicat dezvoltă Alzheimer, pentru fiecare an suplimentar de educație, cu 3 luni mai târziu decât cele cu un nivel educațional scăzut”, afirmă experții din cadrul proiectului Registrul Digital al Demenței din Bavaria (digiDEM Bayern).

Totuși, este posibil ca această întârziere să reflecte doar o diagnosticare mai târzie, din cauza fenomenului descris anterior al rezervei cognitive.

Recomandări

Ultimele calcule pentru noul Guvern: propunerea PNL care a făcut șah mat PSD. Cine se încălzește pentru ministere

Un studiu recent a arătat că mai mult de 55 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de demență, iar numărul lor ar putea tripla până în 2050. Iată cum poți reduce riscurile de demență.