Boli ascunse ale inimii, tratamente și controale obligatorii. Interviu cu dr. Rodica Niculescu, șefa secției de Cardiologie Intervențională de la Spitalul Clinic SANADOR

Ce este cardiologia intervențională

La începutul interviului. dr. Rodica Niculescu a explicat ce înseamnă, de fapt, cardiologia intervențională și cum a luat naștere.

„Cardiologia intervențională s-a născut, cumva, ca o parte aplicată a cardiologiei, în sensul că se dorea un tratament minim invaziv înainte de a ajunge la chirurgia cardiacă. Diferența între chirurgia cardiacă și cardiologia intervențională este mare prin modalitatea de abord. Chirurgii clasici, sigur, trebuie să taie pielea. Noi, și nu numai, ca să nu speriem publicul, dar cardiologia intervențională se realizează practic printr-o puncție într-un vas mare și odată ce puncția este realizată, cu obiecte miniaturizate, pentru care îi apreciem foarte mult pe ingineri, reușim să facem tratamente prin interiorul vaselor. Cândva se numea chirurgie endovasculară. Cu timpul, s-a dezvoltat foarte mult. Această miniaturizare ne-a permis să ajungem la nivelul vaselor, practic în tot corpul, și asta a schimbat mult evoluția. Probabil că pe aici e drumul, așa credem cu toții în echipa Inimii, pentru că și chirurgii au început să se apropie de această metodă și noi cu ei, ceea ce ne-a permis o evoluție prin transferul de cunoștințe, prin dezvoltarea lor, prin intuiția pe care ne-o dă fiecare etapă și prin această evoluție am ajuns să tratăm pacienții fără să mai fie tăiați, fără să mai ajungă în recuperare timp îndelungat, ci din contră să se recupereze în timp scurt, să aibă o calitate a vieții imediat după intervenție mult mai bună”, a explicat dr. Rodica Niculescu.

Vârsta de la care ar trebui să facem controale cardiologice

Medicul cardiolog a mai dezvăluit și care este vârsta de la care ar trebui să facem controale cardiologice anuale, dar și de ce.

„Este bine că lumea a început să se adreseze din ce în ce mai des medicului, ceea ce este un lucru extraordinar de bun. Aș promova, din nou, ideea controlului anual. Pur și simplu, de la vârsta de 18 ani. De ce? Pentru că sunt multe boli congenitale care nu au fost diagnosticate în timp util și pentru care sigur se poate face ceva, cum ar fi micile malformații de cord, o comunicare inter-atrială, o prezență a unui ‘foramen ovale’, care au o consecințe mari la tineri, de tipul accidentelor vasculare-cerebrale, care lasă urme serioase la pacienți foarte tineri, 30-35 de ani, ceea ce ridică această idee de a avea un control.

Ce înseamnă control? Niște analize de laborator și o ecografie de cord și, sigur, consultul de integrare a datelor la un medic cardiolog. Dincolo de aceste lucruri, sunt vârstnicii care se cunosc cu anumite boli, sunt factorii de risc pentru boala cardiovasculară, cum este hipertensiunea arterială și diabetul zaharat, diabetul subestimat, pentru că pacienții ajung să aibă acest diagnostic după un eveniment de hipoglicemie sau hiperglicemie, hipertensiunea care însoțește diabetul zaharat și care e unul din factorii cei mai agravanți pentru bolile cardiace ischemice, mă refer la angorul de efort, la angină, la durerea în piept pe care pacienții o acuză, la efort în principal, și care ne oferă nouă un indiciu important în a-i trimite să își evalueze vasele de la inimă și, sigur, în oglindă, suferința și altor vase.

Spre exemplu, pacienții noștri cu diabet au, în general, arteriopatie de membre inferioare. Sunt pacienții pe care îi vedem că se opresc din vitrină în vitrină, pentru că pe ei îi doare fie în piept, și așteaptă să se recupereze, să le treacă durerea, fie picioarele, membrele inferioare, cu crampe în gambă care, de asemenea, nu le permite să meargă constant. După câteva episoade, ei se adresează medicului și ajung în laboratoarele noastre pentru evaluări ale arterelor fie coronariene, fie ale membrelor inferioare. Rămân pacienții cu suferință cerebrală, care au nevoie de evaluare la nivelul arterelor carotide, rămân pacienții care au nevoie de evaluare cerebrală, pentru malformații artero-venoase cerebrale, pentru anevrisme cerebrale. Cumva, această tehnică endovasculară a permis o diagnosticare corectă a pacienților cu suferințe legate de vase și care, sigur, ulterior au avut și metode de tratament”, a declarat dr. Niculescu, șefa secției de Cardiologie Intervențională de la Spitalul Clinic SANADOR.

Ce este un angiograf

„Aparatul se numește angiograf. Angiograful este, de fapt, un aparat care presupune o masă radio-transparentă și un arc în C. Ce presupune acest arc în C? Un arc, pur și simplu, care în partea de jos are o zonă care emite radiații. Radiațiile X trec prin corpul pacientului, ca la o radiografie, iar ele sunt culese de amplificatorul de imagini, care este deasupra pacientului. Razele trec prin corpul pacientului, substanța de contrast pe care noi o utilizăm în injectarea vaselor este observată de acest amplicitator de imagini și totul este condus pe un monitor pe care noi vedem aspectul vasului interior. Practic, contrastul ne desenează aspectul vasului interior, al pereților vasului, dar și o calitate a fluxului și ca și îngustări ale vaselor. Orice îngustare a vaselor de la una mai mică la ocluzie, adică închiderea completă, la nivelul arterelor coronare realizează ceea ce noi numim angină pectorală sau angina de piept, durerea, gheara, iradierea durerii în mandibulă. Această stenoză poate să meargă până la ocluzie, iar ocluzia vasului înseamnă infarct. Ea se poate produce brusc și atunci simptomatologia este foarte evidentă (durerea, modificarea, scăderea tensiunii, transpirațiile, aspectul de infarct acut) sau se întâmplă lent, cronic, până la închidere, cu șansa preluării prin alte ramuri colaterale a zonei respective, dar sigur că pacientul dezvoltă insuficiență cardiacă și ajunge către oboseală, greutate la respirație, incapacitatea activității zilnice”, a mai explicat dr. Niculescu.

Interviul integral poate fi urmărit în clipul video de la începutul articolului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE