Hărțuirea și presiunea la job, factori majori de risc pentru sănătatea angajaților

Pericolele psihosociale: un inamic invizibil

Riscurile psihosociale legate de muncă sunt strâns asociate cu boli cardiovasculare și tulburări mintale, inclusiv depresia și sinuciderea, conform raportului OIM. Manal Azzi, șefa echipei de politici și sisteme de securitate și sănătate în muncă (SSM) din cadrul organizației, atrage atenția asupra gravității situației: „Riscurile psihosociale devin una dintre cele mai semnificative provocări pentru securitatea și sănătatea în muncă în lumea modernă a muncii”.

Statisticile sunt îngrijorătoare: anual, aceste riscuri contribuie la pierderea a 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). Impactul economic este și el considerabil, cu pierderi estimate la 1,37% din PIB-ul global.

Consecințele asupra sănătății și economiei

În Europa, situația este la fel de alarmantă: 112.333 de decese și aproape șase milioane de DALY-uri pierdute sunt atribuite riscurilor psihosociale. Acestea includ orele lungi de lucru, insecuritatea locului de muncă și hărțuirea. De altfel, 23% dintre angajații din întreaga lume au fost victimele violenței sau hărțuirii la locul de muncă, violența psihologică fiind cea mai frecvent raportată (18%).

Problemele de sănătate mintală precum depresia, anxietatea și epuizarea profesională nu doar că afectează grav bunăstarea psihică, dar au și un impact direct asupra sănătății fizice. Fumatul, consumul excesiv de alcool, obezitatea și sedentarismul sunt doar câteva dintre consecințele mecanismelor nesănătoase de adaptare la stres.

Orele lungi de muncă: un factor de risc major

Un alt risc major este reprezentat de programul de lucru prelungit. Aproximativ 35% dintre angajați lucrează mai mult de 48 de ore săptămânal, potrivit OIM. Mai grav, un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) evidențiază că lucrul timp de peste 55 de ore pe săptămână crește riscul de accident vascular cerebral cu 35% și riscul de deces din cauza bolilor cardiace ischemice cu 17%, comparativ cu un program de 35-40 de ore săptămânal.

Soluții pentru un mediu de lucru sănătos

Digitalizarea, munca la distanță și utilizarea inteligenței artificiale transformă rapid mediul de lucru, ceea ce impune măsuri eficiente pentru identificarea și gestionarea riscurilor psihosociale. Potrivit OIM, soluțiile trebuie să înceapă cu o proiectare mai bună a muncii, clarificarea rolurilor, reducerea volumului excesiv de muncă și implementarea unor politici care să ofere sprijin și siguranță angajaților.

„Îmbunătățirea mediului de lucru psihosocial este esențială nu numai pentru protejarea sănătății mintale și fizice a lucrătorilor, ci și pentru consolidarea productivității, a performanței organizaționale și a dezvoltării economice durabile”, a subliniat Manal Azzi.

Raportul mai recomandă accesul la servicii de asistență, ajustări temporare ale condițiilor de muncă și procese echitabile de reintegrare profesională pentru angajații afectați de stresul psihosocial. Într-o lume a muncii aflată în continuă schimbare, astfel de măsuri sunt esențiale pentru a asigura sănătatea și productivitatea forței de muncă globale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE