România plătește amenda pe lene. Fiecare român a moștenit o datorie de 60.000 de lei de la guvernarea Ciucă-Ciolacu, din cauza împrumuturilor de miliarde de euro 

Estimările analiștilor indică o creștere spre sau chiar peste 70.000 lei/cap de locuitor până la finalul anului 2026, amplificând presiunea fix pe cetățenii care plătesc taxe și impozite mai mari. Pur și simplu, fiecare copil care se naște în România în acest an vine pe lume cu o datorie de 11.650 euro, față de 8.300 euro în 2022, aproape o dublare în patru ani.  

Cele trei mai cauze care ne-au umplut de datorii

Sunt trei cauze care au generat dublarea datoriei publice pe cap de cetățean: deficite bugetare mari și constante, pentru că statul a cheltuit în mod repetat mai mult decât a încasat, iar diferența a fost acoperită prin împrumuturi, creșterea cheltuielilor publice și, nu în ultimul rând, împrumuturi păguboase pentru refinanțarea datoriei existente.  

„În intervalul de referință 2022-2024, ritmul accelerat de creștere al datoriei publice (37,2%) a devansat ritmul de creștere al PIB (26,7%) semnalând o creștere a riscului de solvabilitate. 

Nivelul datoriei suverane pe cap de locuitor în valoare absolută a înregistrat un trend ascendent în perioada de referință, ajungând la o valoare de 59.271,3 lei/locuitor, de 1,2 ori mai mare față de anul 2023 și de 1,4 ori mai mare față de finele anului 2022, creșterea înregistrată fiind de 37,1%.

 Datoria publică și deficitul bugetar se află într-o legătură intrinsecă, sens în care volumul datoriei publice contractate este determinat de majorarea și/sau diminuarea deficitului bugetar. 

În perioada 2022-2024, România a înregistrat un deficit bugetar în creștere, de la 175.906,5 mil. lei în anul 2022, la 216.980,0 mil. lei în anul 2023 și la 274.290,7 mil. lei în anul 2024, respectiv o creștere medie anuală de 1,25 ori. Astfel, România se află pentru al patrulea an consecutiv în Procedura de deficit excesiv”, se arată în raportul realizat de auditorii Curții de Conturi a României.  

Experții Curții de Conturi semnalează că, în perioada 2022- 2024 – timp în care țara a fost guvernată de coaliția PSD–PNL (cu UDMR până în 2023), sub conducerea lui Nicolae Ciucă și apoi Marcel Ciolacu – România a contractat și a gestionat un volum foarte mare de împrumuturi externe, peste 80 în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, în special de la instituții financiare internaționale (IFI) și UE, dar utilizarea acestora evidențiază probleme grave cu privire la modul în care au fost gestionați banii de împrumut. 

Credite luate, dar neatinse

Din analiza raportului studiat de Libertatea, reiese că statul român este campion la împrumuturi de miliarde de euro pe care nu le folosește. Pur și simplu banii nu sunt „trași” din cont, motiv pentru care România a ajuns să plătească penalități pentru credite pe care nu este capabilă să le cheltuiască.

Deși România a contractat încă din 2021 împrumuturi de 250 de milioane de euro destinate reformei sistemului sanitar și modernizării școlilor, până la finalul anului 2024, au fost folosite doar 18,4 milioane de euro din aceste sume.

Efectul dublu negativ este unul imediat. Proiectele de infrastructură critică bat pasul pe loc, iar statul român a fost obligat să plătească  2,4 milioane de euro doar pe dobânzi și comisioane pentru disponibilitate. 

Tocmai pentru că proiectele nu avansează, banii nu sunt „trași” din cont, nu sunt folosiți. Nu este nici pe departe o metodă de a economisi, din contră. Conform contractelor internaționale, dacă banca îți ține banii rezervați și tu, stat, nu îi folosești, banca îți ia o taxă numită comision de angajament. 

Practic, plătim milioane de euro băncii pentru privilegiul de a avea banii rezervați, fără a construi nimic din ei. Este în realitate „amenda pe lene” pentru că statul nu este capabil să înceapă lucrările la proiectele pentru care au fost împrumutați banii.

Datorii istorice nerezolvate: „Afacerea bumbacul” din 1992

Raportul Curții de Conturi semnalează o altă situație bizară. Ministerul Finanțelor figurează încă în evidențe cu un împrumut pentru import de bumbac din SUA, contractat în 1992. Deși acest credit a devenit scadent încă din octombrie 2022, datoria nu a fost stinsă nici până astăzi. Mai grav, oficialii au ignorat recomandările de audit din anul precedent, lăsând această restanță istorică neimplementată în registrele oficiale.

În 1992, industria textilă a României era în colaps după căderea regimului comunist și avea nevoie disperată de materie primă. Statul român a semnat un acord cu Guvernul SUA (prin Commodity Credit Corporation și Departamentul Agriculturii) în baza unei legi americane numite PL 480. 

Creditul, contractat în 1992 pe termen de 30 de ani, a fost utilizat pentru achiziția de materie primă destinată industriei textile românești prin intermediul operatorilor economici desemnați, potrivit ministerului economiei. Din cauza falimentului sau radierii operatorilor, datoriile nu au putut fi recuperate. 

Cele trei societăți rămase în urmă cu plățile și radiate sunt SC Textilcotton SA, SC Impex Overseas Corp SRL și SC Tuvic Impex SRL. Statul român a anunțat, printr-un comunicat din decembrie 2025, că preia responsabilitatea integrală a plății acestor datorii, asigurând respectarea obligațiilor internaționale, evitarea penalităților suplimentare și menținerea relațiilor comerciale și diplomatice cu partenerii americani.

La 30 iunie 2025, suma datorată era de 6.793.115,54 USD, incluzând rate de capital neachitate (4.890.152,09 USD), dobânzi inițiale neachitate (821.066,45 USD) și penalități de întârziere (1.081.897,00 USD), la care se vor adăuga eventuale penalități și costuri de transfer până la efectuarea plății.

La data 30.09.2025 suma totală de plată, inclusiv penalități, conform Declarației de arierate transmise de USDA, este de 6.830.093,12 USD, sumă ce urmează a fi alocată în bugetul MEDAT din 2026, la care se vor mai adăuga penalitățile acumulate până la data efectuării plăților restante, precum și costurile de transfer bancar.

„În 1992 s-a dat în România un mare tun: așa-numita afacere a bumbacului. Unii au tras țepe și s-au îmbogățit, iar statul român a rămas și bun de plată, și cu o rușine diplomatică pe termen lung. Timp de 33 de ani, decidenții au împins această mizerie sub preș”, declara, în decembrie 2025, Radu Miruță, ministrul economiei la acel moment.

Ce se întâmplă cu banii împrumutați pentru autostrăzile A7 și A3

În cursul anului 2024, Ministerul Finanțelor a contractat alte 5 mari împrumuturi de la Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții, în valoare de aproape 2 miliarde de euro. Deși o parte din acești bani sunt destinați autostrăzilor A7 și A3 sau digitalizării sistemului judiciar, concluziile raportului arată că prioritatea reală rămâne supraviețuirea curentă, finanțarea deficitului bugetar (acoperirea cheltuielilor zilnice ale statului); refinanțarea datoriei vechi (plata ratelor pentru împrumuturile anterioare) și consolidarea rezervei de valută.

„În Contul general al datoriei publice guvernamentale directe la data de 31.12.2024 a fost evidențiat un număr de 83 de împrumuturi contractate de la Instituții Financiare Internaționale (IFI), aflate în diferite stadii de derulare, pentru care a fost înregistrat un rulaj al tragerilor/angajamentelor noi în valoare de 11.497,6 milioane de lei (n.r. 11,4976 miliarde de lei)  și rambursări în valoare de 3.017,0 milioane de lei (n.r. 3,017 miliarde lei )”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Pentru ce s-a împrumutat România

Auditorii au semnalat un nivel scăzut al tragerilor din împrumuturile contractate în anii anteriori de la IFI pentru finanțarea proiectelor prioritare, ceea a condus la implementarea deficitară a acestora. Astfel, au fost efectuate trageri în sumă de 18,4 milioane euro din valoarea împrumuturilor contractate în 2021 pe o perioadă de 10 ani și 12 ani pentru finanțarea sectorului sanitar și educației, respectiv: 

– Proiectul privind reforma sectorului sanitar – îmbunătățirea calității și eficienței sistemului sanitar în valoare de 150,0 milioane de euro, ratificat prin Legea nr. 298/2021;

– Proiectul școli mai sigure, incluziune și sustenabilitate în România în valoare de 100,0 milioane de euro, ratificat prin Legea nr. 299/2021.

Pentru aceste două împrumuturi, având data limită de tragere 30.06.2026 și 30.06.2027, au fost efectuate plăți reprezentând dobânzi și comisioane în sumă de 2,4 milioane euro. 

În 2024, Ministerul Finanțelor a contractat de la IFI 5 împrumuturi în valoare de 1.966,0 milioane de euro, astfel: 

– împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru Proiectul privind consolidarea bazelor pentru îmbunătățirea furnizării serviciilor judiciare în valoare de 100,0 milioane de euro, ratificat prin Legea nr. 2/2024;

– împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru Proiectul politici de dezvoltare privind managementul fiscal și creștere verde, în valoare de 599,1 milioane de euro, ratificat prin Legea nr. 304/2024;

– împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru „Cel de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opțiune de amânare a tragerii până la apariția unei catastrofe”, în valoare de 466,9 milioane de euro, ratificat prin Legea nr.303/2024;

– împrumut de la Banca Europeană de Investiții destinat sprijinirii realizării Proiectului autostrada A7 – Cofinanțare aferentă mecanismului de redresare și reziliență în valoare de 600,0 milioane de euro, ratificat prin Legea nr. 349/2024;

– împrumut de la Banca Europeană de Investiții destinat sprijinirii realizării Proiectului autostrada A3- Cofinanțare aferentă mecanismului de redresare și reziliență în valoare de 200,0 milioane de euro, ratificat prin Legea nr. 44/2024.

Tragerile efectuate în 2024 din aceste împrumuturi au fost în valoare de 1.182,0 milioane de euro și au fost plătite comisioane de 4,08 mil euro, reprezentând 0,35% din valoarea sumelor trase. 

Câți bani a împrumutat România de la SUA pentru finanțarea armatei

Pentru finanțarea unor proiecte de interes strategic național, inclusiv de apărare și securitate națională, a fost contractat un împrumut în valoare de 920 milioane USD în cadrul Finanțării Militare Externe de la Guvernul Statelor Unite ale Americii, aprobat prin HG nr. 1167/2024, pentru care tragerile sunt efectuate de Ministerul Apărării Naționale (MApN) și ROMARM. 

În 2024 în baza acordului subsidiar încheiat cu MApN a fost disponibilizată doar o tragere de 48,17 milioane USD. 

Concluzia analiștilor Curții de Conturi relevă faptul că parte din împrumuturile contractate de România nu au mers în principal către dezvoltare sau investiții noi, ci mai ales către echilibrarea bugetului și gestionarea datoriei publice existente. 

„În concluzie, instrumentele financiare utilizate în anul 2024 au reprezentat o sursă de finanțare, sens în care tragerile efectuate au fost destinate în principal pentru consolidarea rezervei financiare în valută la dispoziția ministerului (n.r. – Ministerul de Finanțe), finanțarea deficitului bugetului de stat, refinanțarea datoriei publice guvernamentale și finanțarea unor achiziții militare”, se arată în documentul citat. 

Împrumuturi scumpe de la bănci comerciale pentru cheltuielile uriașe din 2024

Împrumuturile externe nu au fost suficiente pentru a acoperi nevoia de bani a statului, se arată în raportul studiat de Libertatea. Pentru acoperirea „golurilor de casă”, în 2024 au fost contractate 263 de împrumuturi în valoare totală de 284,7 miliarde lei, de la 12 bănci comerciale, cu un termen scurt de rambursate, de 21 de zile și o dobândă medie de 5,9%. 

Aceste împrumuturi pe termen foarte scurt au fost utilizate în special în perioadele în care presiunea pe buget a fost ridicată, în lunile aprilie, mai, noiembrie și decembrie, când au coincis cheltuieli bugetare mari, rambursări de titluri de stat ajunse la scadență și returnarea unor depozite anterioare.

Din sumele atrase, cea mai mare parte, respectiv aproximativ 266,9 miliarde lei, a fost rambursată în cursul anului 2024, diferența de 17,8 miliarde lei fiind achitată la începutul anului 2025.

Statul, generos cu creditorii neperformanți

Gaura la bugetul de stat a fost accentuată nu doar din cauza împrumuturilor neperformante, raportează auditorii, ci și de gradul extrem de redus al recuperărilor de creanțe în cadrul programelor guvernamentale Prima Casă sau IMM Invest.

În cazul programului „Prima casă/Noua casă”, în perioada 2009–2024, Ministerul Finanțelor a efectuat plăți în valoare de aproximativ 113,5 milioane lei pentru 1.449 de beneficiari care nu și-au mai onorat obligațiile. Din această sumă, au fost recuperați doar 68,8 milioane lei, ceea ce înseamnă un grad de recuperare de circa 60,5% pe întreaga perioadă, însă în 2024 nivelul recuperărilor a fost de doar 7,34%.

Situația este și mai dificilă în cazul programelor destinate mediului de afaceri. În cadrul IMM INVEST România, statul a achitat peste 404 milioane lei pentru credite garantate, în timp ce recuperările s-au ridicat la doar 18 milioane lei, echivalentul unui grad de recuperare de 4,5%. În plus, peste 60% dintre beneficiari se află în insolvență, faliment sau au fost radiați.

Tendințe similare se regăsesc și în alte scheme de garantare, unde nivelul de recuperare este extrem de redus, de aproximativ 1–2%, în condițiile în care majoritatea debitorilor au intrat în proceduri de insolvență sau și-au încetat activitatea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro