Dormitul împreună cu cei mici nu mai este un subiect tabu în Elveția, dar mulți părinți se tem că ar putea greși. „Pediatrie Elveția” și dr. Oskar Jenni, șeful departamentului de pediatrie a dezvoltării la Spitalul de Copii din Zürich, clarifică principalele temeri legate de co-sleeping. Această practică a devenit tot mai acceptată datorită educației orientate spre atașament, care pune accentul pe răspunsul empatic la nevoile copiilor, potrivit publicației Blick, parte a grupului Ringier.
Cuprins:
În urmă cu două decenii, dormitul împreună era considerat un semn de eșec educațional. Acum, educația bazată pe atașament câștigă teren, iar părinții sunt încurajați să răspundă nevoilor emoționale ale copiilor lor. Totuși, există încă multe temeri legate de acest subiect, iar specialistul elvețian clarifică câteva dintre cele mai frecvente îngrijorări.
Potrivit științei, dormitul împreună se împarte în trei tipuri principale:
1. Copilul nu va învăța să doarmă singur
Un copil care doarme cu părinții poate avea dificultăți în a învăța să se liniștească singur. „Dacă cineva este mereu lângă el și reacționează când se trezește, îi va fi mai greu să se liniștească singur”, explică Jenni. Totuși, acest lucru nu înseamnă că nu va învăța niciodată să doarmă singur – doar că procesul poate dura mai mult.
2. Riscul de moarte subită a sugarului
Studiile arată că sindromul morții subite este mai frecvent la copiii care dorm în patul părinților, motiv pentru care organizațiile de pediatrie din Europa, SUA și Marea Britanie descurajează co-sleeping-ul în primul an de viață. Totuși, „Pediatrie Elveția” oferă o perspectivă mai relaxată, subliniind că riscul crește în special în cazurile în care părinții fumează sau consumă alcool ori droguri.
3. Risc de sufocare accidentală
Acest pericol există mai ales la sugari, dacă:
Pentru a reduce riscul, Jenni recomandă ca patul să fie suficient de mare, pătura să fie ușoară, salteaua fermă, iar camera să aibă o temperatură adecvată. „Cel mai sigur loc pentru un sugar rămâne propriul pătuț în dormitorul părinților”,subliniază medicul.
4. Părinții nu dorm suficient
Deși imaginea unui copil dormind liniștit între părinți pare idilică, realitatea este adesea diferită. Mișcările copilului pot perturba somnul adulților, ceea ce duce la oboseală în timpul zilei. În aceste cazuri, se recomandă soluții treptate, cum ar fi:
„Până la pubertate, fiecare copil ajunge să nu mai vrea să doarmă în patul părinților”, spune Oskar Jenni. Specialistul subliniază că este perfect normal ca un copil să caute apropierea părinților noaptea, iar părinții nu ar trebui să se îngrijoreze excesiv atâta timp cât siguranța și confortul sunt asigurate.