Poveștile din spatele Gen Z. Cine sunt tinerii din ziua de azi și care sunt adevăratele lor provocări într-o lume plină de prejudecăți și informații care se schimbă de la o zi la alta

Comunitatea ZBOR joacă un rol esențial în sprijinirea tinerilor prin crearea unui spațiu de acceptare, dezvoltare personală, comunicare și învățare a gândirii critice. Adolescenții din Târgu Jiu au găsit la ZBOR curajul de a se exprima liber, își dezvoltă pasiunile și reușesc să se axeze pe talentul personal. 

Ce se ascunde în spatele miturilor și care sunt poveștile tinerilor din Gen Z au povestit Diana, în vârstă de 16 ani, Tina în vârstă de 18 ani și Andreea în vârstă de 17 ani, alături de Laura Vulpenaru community manager la ZBOR Hub Târgu Jiu, pentru Libertatea.

Care sunt cele mai mari provocări ale noii generații

Generația actuală este conștientă de propriile vulnerabilități, dar și de potențialul lor de schimbare și de nevoia de a-și defini propriul drum într-o lume complexă. Adolescenții reușesc să contrazică toate stereotipurile negative prin implicarea în activitățile din comunitate, prin voluntari și mai ales prin valorificarea talentelor și abilităților personale. 

„Eu cred că provocarea cea mai mare pe care o pot întâmpina tinerii este trecerea de la a fi un adolescent, foarte dependent de părinți, la un tânăr adult independent. Vorbesc despre faptul că trebuie să înveți să te descurci prin viață, să fii un tânăr responsabil. Să vezi ce înseamnă viața în adevăratul sens al cuvântului, dar în același timp și să te integrezi într-o societate care este cumva în schimbare și la care trebuie să te adaptezi în continuu”, spune Tina, în vârstă de 18 ani.

Recomandări

Condamnări grele în dosarul devalizării stațiunii Băile Herculane: un avocat a primit 10 ani și 4 luni de închisoare. Hoteluri renumite, confiscate și întoarse în patrimoniul statului român

Valul mare de informații este o altă provocare pe care o întâmpină noua generație. Datele se schimbă de la o zi la alta și de multe ori, nici părinți nu reușesc să facă față modificărilor.

„Eu consider că o provocare destul de mare pentru tineri este valul mare de informații considerate corecte, dar care de fapt ne fac să fim mai individualiști și care, uneori, nu sunt tocmai plăcute. 

Este o provocare să rămâi o persoană bună, spre exemplu la scoală, când peste tot este promovat este promovat individualismul. O altă promovare este și valul mare de informații din mediul online, care nu sunt deloc benefice pentru noi, așa cum am fi sperat”, spune Andreea.

Dincolo de valul mare de informații, mai apare și problema integrării în grupuri și în colectivitate. Diana mărturisește că știe bine acest lucru din propria experiență.

„Mi se pare că problema care se confruntă tinerii din ziua de azi este integrarea în comunități, în clasa de la școală. Este greu pentru ei să-și facă prieteni. Spre exemplu, mie mi-a fost greu să mă integrez în locuri noi, tocmai pentru că sunt o persoană introvertită. 

Când întâlnesc multe persoane, am emoții și știu cât de greu este să comunici cu oamenii noi, fără să te temi că te faci de râs”, ne-a spus ea.

Cum se simt adolescenții când au expresia „tinerii din ziua de azi”

Diferențele între generații au existat întotdeauna și mereu au fost un subiect care a dus la controverse în societate. Pe de-o parte, sunt voci care îi susțin pe tineri și laudă în special eforturile pe care noua generație le depune în comunitate, însă pe de altă parte nu au lipsit niciodată criticile. 

„Sunt două sentimente, depinde de situația și contextul în care auzim această frază. Dacă mă gândesc la tinerii din ziua de azi în mod plăcut. mă gândesc la toți tinerii cu care am avut contact, în special prin intermediul ZBOR, și care inspiră și au dorința de a evolua continuu. 

Însă, dacă mă gândesc la tinerii din ziua de azi într-un mod mai puțin bun, mă gândesc la persoanele care pur și simplu refuză să să se implice în tot felul de activități. Din păcate, mai sunt și tineri care nu vor să facă nimic și asta mă face să mă simt cumva dezamăgită de faptul că există și adolescenți care nu își doresc, pur și simplu, să evolueze. Din experiență personală, pot să zic că eu de când vin la ZBOR am evoluat foarte mult, iar această frază mă duce la tot felul de sentimente”, a explicat Andreea, în vârstă de 17 ani.

Expresia a fost folosită adesea și în sens peiorativ, iar în acele momente tinerii sunt dezamăgiți, mai ales că nu de puține ori au auzit-o de la persoane care spun și că „noua generație este viitorul”.

„Pot să asociez această frază cu o jignire pasivă adresată adulților doar pentru că nu au experiențele noastre. Cred că noi tinerii suntem acele persoane care nu vrem să învățăm în stilul lor. Noi învățăm din greșelile lor, le luăm ca atare și încercăm să facem totul cât mai bine pentru viitoarele generații. 

Noi deja ne gândim de acum cum să rezolvăm niște probleme ale societății care au apăsat cumva lumea pe care o știm noi. Această frază este un fel de traseu al nostru spre ceva mai bine. Nu este neapărat o jignire, dar de multe ori este adresată ca atare”, mărturisește Tina.

Pe de altă parte, Laura Vulpenaru community manager la ZBOR Târgu Jiu adaugă: „Este o relația foarte interesantă cu expresia tinerii din ziua de azi pentru că de multe ori o spun în sens peiorativ persoanele mai în vârstă și se declară cumva dezamăgiți sau au îndoieli cu privire la noua generație. 

Pe de altă parte totuși, tot ei sunt cei pe care îi aud spunând că speră ca tinerii din ziua de azi să salveze ce mai e de salvat. Adică, într-un fel, nu sunt de acord cu noi și cu ceea ce facem, dar în același timp își dau seama că noi suntem tot ce au și că noi o să dictăm schimbările”.

Adolescenții au făcut portretul generației în care trăiesc

Generația actuală este una plină de potențial și oportunități, beneficiind de resurse vaste, precum accesul rapid la informație și tehnologie digitală. 

„E o generație cu mult potențial și cu foarte multe oportunități. Dacă privim în trecut, putem spune că suntem în același timp și privilegiați, dar și foarte expuși la lucruri mai puțin bune. 

Odată ce avem acces la atât de multe informații, vin și lucrurile care pot să ne afecteze și într-un fel negativ. Cred că depinde doar de cum alegem să privești lucrurile ca să poți să-ți definești universul în această generație și, de asemenea, de oamenii pe care alegi să-i ai în jurul tău”, mărturisește Andreea.

„Pot vedea generația aceasta ca fiind una în schimbare. Avem parte de multe emoții și multe informații, iar toate acestea ne afectează atât pozitiv, cât și negativ. În aceeași timp, putem spune că generația aceasta este una care este mai atentă la ce are în jur, cumva își pune singură diagnosticul și încearcă să se repare, învățând din trecut”, explică Tina.

Diana spune că tinerii din noua generație sunt și persoane foarte emotive, însă știe bine că potențialul lor este foarte mare: „Suntem persoane foarte emotive, dar suntem și generație cu foarte mult potențial. Suntem generația smart. Ne ajutăm mai mult pe noi acum, față de generațiile trecute”.

Ce pasiuni au tinerii din Gen Z

Tinerii din ziua de azi sunt smart, inteligenți și extrem de creativi. Atrași de tot ce înseamnă artă, dar și pasionați de partea mecanică și tehnică a lucrurilor, adolescenții reușesc să se dezvolte zilnic prin hobby-urile și pasiunile pe care le au, iar ZBOR îi ajută prin hub-urile deschise la nivel național.

„Cea mai mare ambiție pentru mine este să mă dezvolt constant, să învăț mereu lucruri noi. Sunt și o persoană foarte curioasă căreia îi place să învețe constant. 

Sunt de părere că am ceva de învățat din orice experiență, iar cele mai mari pasiuni ale mele sunt vioara și teatrul”, spune Andreea.

„Cea mai mare ambiție este să învăț în constant, să am perseverență și dorință pentru viitor. Pasiunile mele sunt desenul, portretele și munca alături de oameni, dar și creațiile literare”, spune Tina.

„Cele mai mari pasiuni ale mele sunt desenul în creion și ciclismul. Îmi place foarte mult acest sport, mă ajută și fizic, dar și psihic. Am și o pasiune foarte mare pentru mașini, pentru tehnică”, explică Diana.

Cum arată societate în care și-ar dori să trăiască noua generație

Viziunea despre societate se schimbă treptat, pe măsură ce se schimbă și generațiile. Tinerii vor să trăiască într-o lume în care prejudecățile nu mai contează și în care bunătatea ar trebui să fie primul lucru pe care oamenii să-l învețe.

„Mi-aș dori să trăiesc într-o societate în care toți tinerii să fie dornici să învețe lucruri noi. Avem deja pasionați și implicați, însă consider că poate nu de ajuns. Mi-aș dori să trăiesc într-o societate în care să ne inspirăm reciproc și fiecare să vină cu ceva în plus pentru comunitate. Aș vrea să trăiesc și într-o societate în care bunătatea să fie morala principală pe care să o învățăm”, spune Andreea.

Diferențele sociale sunt unul dintre lucrurile pe care tinerii nu ar vrea să-l mai vadă în societate. Tina este de părere că bunurile materiale, mașinile sau alte obiecte de lux nu trebuie să definească o persoană și modul în care aceasta este tratată.

„Societatea în care mi-aș dori să trăiesc este una în care nu mai contează păturile sociale. Sunt diferențe care nu ar trebui să existe. Există o presiune uriașă între oameni și chiar și în rândul tinerilor să aibă anumite obiecte, anumite mașini, dar nu acestea sunt lucrurile care contează.

Până la urmă, nu ele vorbesc despre tine. Oamenii care sunt lângă tine pentru ceea ce ai nu sunt oamenii care să îți rămână alături și la nevoie, să te țină de mână la greu”, este de părere Tina.

Diana și-ar dori că diferențele de pasiuni să nu mai fie un criteriu în funcție de care să se decidă apartenența tinerilor la un grup sau altul.

„O societate în care aș vrea să trăiesc este o societate care ne acceptă așa cum suntem, o societate în care gusturile muzicale să nu mai fie o problemă, de exemplu. Ești judecat pentru ce îți place în prezent sau pentru pasiunile pe care le ai, iar uneori acestea sunt și motivele pentru care nu te poți integra în unele grupuri”, explică ea.

Care sunt cele mai dese mituri pe care tinerii le aud despre noua generație

Laura este community manager la ZBOR Târgu Jiu și lucrează cu tinerii din comunitate în fiecare zi. A auzit, de-a lungul timpului, zeci de mituri despre Gen Z, iar printre ele se numără faptul că sunt leneși, că nu știu ce să facă cu viața lor și că stau tot timpul cu ochii în telefon.

„Cel mai des aud că suntem generația Scroll și că tinerii nu fac decât să stea pe telefoane și să fie niște zombi cu telefoane în mâna. Aud la fel de des că nu vor avea un viitor și că nu sunt buni pentru că sunt dezinteresați și că sunt leneși”, spune Laura.

Tina recunoaște că aude adesea că noua generație este prea anxioasă și că sunt tineri „cu capul în nori”.

„Suntem o generația de tineri anxioși, stresați, cu capul în aer, nu suntem în stare să realizăm care este realitatea și ce este visul. Ni se mai spune și că nu știm ce vrem mai departe. 

Se zice că nu avem un plan pentru viitor. Și nu avem bază în noi, în sensul că depindem foarte mult de alte  persoane”, mărturisește Tina.

Cum reușesc tinerii să demonteze miturile despre noua generație

Faptele și acțiunile sunt cele mai importante modalități prin care tinerii reușesc să demonteze miturile despre ei, iar ZBOR este unul dintre locurile care le-a dat ocazia să se dezvolte, să facă ceea ce le place și mai ales să aducă un plus și un exemplu în comunitate.

„Cred că cel mai important este să fim noi, să fim unici și să ne valorificăm toate talentele, pasiunile în cel mai frumos mod. De asemenea, cred că reușim să demontăm aceste mituri și prin faptul că ne implicăm în tot felul de activități, cum este și ZBOR Hub”, explică Andreea.

„Cel mai perseverent mod de a demola aceste mituri este pur și simplu prin acte. Să fim noi și să dovedim că știm anumite lucruri, că putem să învățăm de la alte persoane și putem educa, într-un fel sau altul, societatea actuală”, spune Tina.

Pe de altă parte, Laura atrage atenția asupra faptului că tinerii nu ar trebui să fie cei care să demonteze miturile despre ei. 

„Mie mi se pare că simplul fapt că noi trebuie să demontăm aceste mituri este o problemă. Adică, pe lângă tot stresul schimbărilor din ziua de azi, care sunt accelerate și creierul nostru nu le mai face față, mai avem și responsabilitatea de a demonstra că noi merităm înțelegerea, validarea și iubirea celor din jurul nostru. Este o povară incredibilă. 

Dacă este cineva ce trebuie să demonteze aceste mituri, aceia sunt oamenii care le-au creat. Pentru că tinerii din ziua de astăzi chiar fac mai multe chestii decât alți tineri din generațiile trecute, tocmai pentru că au mai multe oportunități”, spune Laura.

De ce au ales să vină la ZBOR 

ZBOR este cel mai mare ecosistem dedicat tinerilor din România, un spațiu sigur și incluziv între școală și acasă, un loc unde pot socializa, învăța, colabora și se pot dezvolta atât personal, cât și profesional. 

Deși inițial au avut emoții, ZBOR s-a dovedit a fi locul sigur în care tinerii să se dezvolte și să își descopere pasiunile. Spațiul sigur dintre școală și acasă în care și-au făcut prieteni noi, au participat la activități noi și au reușit să descopere talente pe care nici nu știau că le au.

„Țin minte că prima dată când am venit la ZBOR, stăteam la ușă și nu știam dacă să intru sau nu. Auzeam că se vorbea și nu știam ce să fac. Eu am venit cu scopul unei ședințe, cu privire la un festival pentru tineri, dar faptul că locul a fost atât de primitor și mă simțeam ca acasă m-a determinat să rămân. Am ales ZBOR din toate aceste motive, dar și pentru că simt că prin ZBOR poți să îmi dezvolt toate pasiunile și toate lucrurile faine la mine”, ne-a mărturisit Andreea.

Tina a venit la ZBOR pentru că și-a dorit să iasă din zona de confort, să facă lucruri noi și mai ales să cunoască și alte persoane.

„Eu am ales ZBOR, inițial, pentru că eram acea plantă de perete care nu dorea să lase zona de confort, nu era băgată seamă, ba chiar unii nu mă suportau pur și simplu. Aici pot să spun că am ajuns de la persoana introvertită, care nu dorea să comunice, care era în colțul ei, la persoana care ar vorbi cu toți, ar dansa, chiar dacă lumea s-ar uitat ciudat la ea. Aici pot să spun că înveți, că este familia pe care ți-o faci tu, o familie făcută din persoane dragi”, explică Tina.

Viața tinerilor s-a schimbat la ZBOR

Voluntariatul a fost detaliul care a atras-o pe Diana, iar viața ei s-a schimbat odată ce a descoperit un loc sigur în care să își pună ideile în practică.

„Am ales să vin la ZBOR pentru că mi-a plăcut munca de voluntar la Seen Fest și mi-am dorit să aflu cât mai multe despre acest hub. Comunitatea de aici m-a schimbat complet. 

La început am fost foarte timidă și tot așa eram foarte introvertită, nu mă puteam integra bine, nu prea socializam. M-a ajutat foarte mult să-mi dezvolt stilul de a comunica. Am învățat cum să explic mai bine, am avut chiar și ateliere despre desen în care am fost cam un fel de profesor și mi-a plăcut tare mult să știu că oamenii sunt interesați de ceea ce spun”, mărturisește Diana.

Odată ce a început să lucreze alături de tineri, Laura a devenit mult mai empatică și a realizat că progresul se măsoară diferit, mai ales în funcție de persoană.

„De când am început să lucrez în mediul de tineret, adică în 2024, prin intermediul Federației Start, care implementează proiectul ZBOR, am devenit mai empatică și mi-am dat seama că progresul are nuanțe diferite și că nu este tot timpul așa cum ne-am imaginat noi”, explică Laura.

Cum reușesc să facă față valului mare de informații

Tinerii se confruntă cu un volum copleșitor de informații, iar capacitatea de a face față acestui flux nu este încă dezvoltată integral. 

Prin ateliere și discuții, ZBOR pune accent pe dezvoltarea gândirii critice și analitice, încurajând tinerii să pună întrebări, să caute înțelegerea profundă și să nu accepte informațiile simplist. Această abordare îi ajută să gestioneze mai bine informațiile și să ia decizii mai conștiente pentru viitorul lor.

„Nu știu dacă putem spune că facem neapărat față la acest volum de informații. Atunci când am nevoie de un sfat sau o îndrumare și cred că ZBOR ar fi locul potrivit ca să o obțin, pot să vin la Laura, la Maria, la Ana să comunicăm și ele mereu sunt deschise și tocmai acesta este lucrul cel mai important”, spune Andreea.

„Personal, nu cred că fac față informațiilor, dar pot să încep să le selectez. Am început să gestionez altfel situațiile să clasific informațiile în funcție de importanța pentru persoana mea și să văd apoi cum pot să le folosesc în drumu meu și în viitor”, mărturisește Tina.

Cum îi ajută hub-urile ZBOR

Laura Vulpenaru ne-a explicat cum reușește ZBOR să îi ajute pe tinerii să facă față valului mare de informații. Zilnic au acces la detalii și la date care fie îi pot speria, fie îi pot influența într-un mod negativ. 

La ZBOR însă, community managerii și coordonatorii, prin intermediul proiectelor și atelierelor, reușesc să îi facă să înțeleagă mai bine tot ceea ce se întâmplă și să le ofere o perspectivă prin care să filtreze informația în funcție de nevoile lor.

„Cumva la ZBOR încercăm să dăm, cum am spus și mai devreme, aceste instrumente, să creǎm aceste filtre sau să dăm instrumente de tipul gândire critică, gândire analitică, să punem întrebările, dar de ce, dar cum ți se pare, Tu ce ai fi făcut, ți se pare real? Ți se pare că cineva chiar a reacționat în felul ăla? De ce vrei să faci asta în primul rând? 

Punem întrebări și încercăm să găsim împreună răspunsuri. Încercăm să nu luăm lucrurile ca atare și încercăm să vedem de fapt de unde pleacă ele, să săpăm ca să zic așa și să studiem fiecare problemă.

Și cred că, prin tot ce facem, toate atelierele, dacă sunt câteva chestii pe care le promovăm activ în fiecare atelier, este gândirea critică și analitică”, spune Laura.

BCR are încredere în tinerii din ziua de azi și îi susține prin cele nouă hub-uri ZBOR, dezvoltate în parteneriat cu ONG-uri locale, în Constanța, Iași, Ploiești, Târgu Jiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Brașov, Vaslui și Timișoara. Până la finalul anului, BCR estimează că va ajunge la cel puțin 12 huburi, inclusiv primele spații din București.

La un an de la lansare, impactul ZBOR este semnificativ: peste 51.000 de tineri implicați, 1.300 de evenimente organizate, 300 de voluntari activi și parteneriate cu 250 de ONG-uri și 50 de companii. Accesul este gratuit, iar huburile au fost gândite împreună cu tinerii, pe valori precum acceptarea, libertatea de exprimare și colaborarea.

În această toamnă, BCR deschide conversația despre cum putem trece de la critică la încredere atunci când vorbim despre tinerii din ziua de azi. Iar banca creează infrastructura și contextele care le oferă tinerilor o șansă reală să se exprime și să fie ascultați.

ZBOR este un proiect BCR care pune la dispoziția tinerilor huburi fizice, o platformă digitală și resurse pentru dezvoltare personală și profesională. Pentru că atunci când tinerii primesc încredere, își întind aripile, se implică și aduc o schimbare pozitivă în comunitate. Mai multe informații despre proiectul BCR pe www.zborhub.ro.

Foto: ZBOR/ BCR