Marea Piramidă din Giza a fost construită cu o rezistență sofisticată la cutremure, arată un nou studiu: „O frumusețe atemporală”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Marea Piramidă din Giza, ridicată acum 4.600 de ani ca mormânt al faraonului Khufu, continuă să fascineze lumea prin durabilitatea sa remarcabilă. Cercetătorii au descoperit recent că structura sa a fost proiectată să reziste efectelor cutremurelor, informează Reuters.
Cuprins:
Secretul rezistenței în fața cutremurelor
O echipă de oameni de știință de la Institutul Național de Cercetare în Astronomie și Geofizică (NRIAG) din Egipt a analizat dinamica structurală a piramidei cu ajutorul unor seismometre. Acestea au înregistrat vibrațiile ambientale în 37 de locații din interiorul și din jurul monumentului. Cercetările, publicate în revista Scientific Reports, au arătat că piramida are un răspuns structural uniform și stabil, în ciuda dimensiunilor sale impresionante.
„Aceste elemente, luate împreună, creează o structură echilibrată şi coerentă”, a explicat seismologul Mohamed ElGabry, autorul principal al studiului.
Designul ingenios care sfidează timpul
Marea Piramidă măsoară aproximativ 230 de metri la bază și acoperă o suprafață de 5,3 hectare. Inițial, avea o înălțime de 147 de metri, dar, din cauza eroziunii și a extragerii de pietre din stratul exterior, măsoară acum aproximativ 138,5 metri. Timp de 3.800 de ani, a fost cea mai înaltă structură din lume.
Conform cercetătorilor, piramida a fost construită pe o fundație de rocă calcaroasă extrem de solidă, cu un centru de greutate jos, o geometrie simetrică și o reducere treptată a masei spre vârf. Structura internă cu camere speciale, printre care și cele cinci situate deasupra „Camerei Regelui”, joacă un rol crucial în disiparea energiei seismice, protejând zona funerară împotriva vibrațiilor excesive.
„Aceste camere contribuie efectiv la disiparea energiei seismice şi la protejarea Camerei Regelui - una dintre cele mai critice zone - împotriva vibraţiilor excesive”, a adăugat ElGabry.
Conform studiului, constructorii Egiptului Antic aveau cunoștințe avansate despre stabilitate structurală, distribuția masei și comportamentul fundațiilor, iar aceste abilități au fost perfecționate de-a lungul timpului.
„Constructorii din Egiptul Antic deţineau în mod evident cunoştinţe practice despre stabilitate, comportamentul fundaţiilor, distribuţia masei şi transferul de sarcină utilă”, a precizat seismologul Asem Salama, coautor al cercetării.
Deși nu se poate afirma cu certitudine că piramida a fost intenționat proiectată să reziste la cutremure, soluțiile arhitecturale și geotehnice folosite au contribuit la longevitatea sa.
Marea Piramidă a trecut deja prin mai multe cutremure devastatoare
De-a lungul timpului, Marea Piramidă a trecut prin evenimente seismice semnificative, printre care cutremurele din 1847 și 1992, care au provocat pagube majore altor clădiri din regiune. În schimb, monumentul a rămas aproape neatins.
„Ne aminteşte de ceea ce este capabilă să facă civilizaţia umană atunci când viziunea, ştiinţa, organizarea şi determinarea se îmbină”, a subliniat ElGabry.
Pe lângă rezistența sa, piramida este o dovadă a măiestriei inginerești și a organizării oamenilor din Egiptul Antic.
„Dincolo de frumuseţea sa fizică, ceea ce mă impresionează cel mai mult este incredibilul management de proiect şi măiestria organizaţională pe care ea le reprezintă. Construirea unui astfel de monument a durat aproximativ 20 de ani şi a necesitat menţinerea unei viziuni clare pe termen lung, un lanţ de aprovizionare extrem de complex şi coordonarea a zeci de mii de muncitori calificaţi, ingineri şi administratori”, a spus ElGabry.
Complexul Giza, din care face parte și Marea Piramidă, alături de alte piramide și Marele Sfinx, continuă să atragă turiști din întreaga lume, rămânând un simbol al ingeniozității și ambiției umane.
„Marea Piramidă nu este doar o realizare inginerească extraordinară, ci şi o operă de artă profundă şi o viziune umană”, a concluzionat ElGabry.
