RECOMANDARE DE CARTE: Șarpele lui Nicodim și alte simboluri misterioase ale românilor

Șarpele – între rău și bine

În tradiția creștină, șarpele este un simbol malefic, întruchipare a geniului Răului, a lui Lucifer, îngerul căzut, care a influențat omenirea încă de la Facerea Lumii, o dată cu faimosul episod al ispitirii Evei și căderii în păcatul ancestral. Coincidență, un alt personaj biblic purtând numele Nicodim este confruntat cu minunea vindecării de către Moise a celor rătăcitori în pustie și mușcați de reptile veninoase prin contemplarea unui șarpe de aramă de pe lemnul în formă de cruce. Biblia spune că Moise a făcut asta conform poruncii primite de la Dumnezeu.

În arhitectura românească, apare frecvent simbolul şarpelui, cu un sens pozitiv, în special pe porțile de lemn şi în exteriorul bisericilor, tot din lemn, din Maramureş. În acest caz, şarpele este „păzitorul casei sau al bisericii”, o întruchipare a Binelui. În Oltenia, şarpele este reprezentat sub forma unei sfori răsucite, pe porţile din lemn, alături de dintele de lup şi de soare, primele două motive ornamentale, şarpele şi dintele de lup, fiind moştenite de la daci, despre care ştim că aveau drept stindard de luptă un cap de lup cu coadă de şarpe.

Lupul lui Decebal

Legenda spune că un lup îmblânzit l-a salvat pe Decebal de o haită de lupi sălbatici. Regele dac ar fi supravieţuit atacului datorită faptului că animalul său credincios s-a sacrificat, apărându-l.

Recomandări

Victor Ponta, obligat să-l despăgubească pe fostul procuror Mircea Negulescu cu 25.000 de lei. Instanța, despre acuzațiile lansate de fostul premier la România TV: „Erau plăsmuiri”

Stindardul de luptă al armatei dacilor, înfăţişat pe Columna lui Traian, avea forma unui cap de lup cu gura deschisă, care se continua cu un corp de şarpe, confecţionat din material textil. În bătaia vântului, acesta se umfla şi scotea sunete care imitau urletele lupilor, metodă prin care dacii încercau să-şi intimideze duşmanii. Capul de lup era realizat din bronz sau argint şi era fixat cu gâtul într-o prăjină. Şuieratul scos de capul de lup, pe lângă faptul că-i speria pe duşmani, îi îmbărbăta pe luptătorii daci, iar caii inamicilor căpătau o stare de nervozitate, auzind aceste sunete. Stindardul de luptă al dacilor apare atât pe Columna lui Traian, cât şi în preajma cetăţilor dacice, de cele mai multe ori alături de regele dac Decebal. Capul de lup este sculptat şi la baza Columnei reprezentată ca pradă de război a romanilor. „Avem la daci un animal sacru ca la celţi, unde mistreţul e caracteristic pentru stindardele lor. «Balaurul» dacic e reprezentat pe Columna Traiană cu un cap de lup, prelungit în chip de şarpe prin nişte fâşii de stofă, care la bătaia vântului se umflau şi alcătuiau o flamură serpentiformă orizontală. Lupul e un animal bine cunoscut de pe mănuşile de oglinzi scythice. Totuşi nu de acest tip de lup poate fi vorba, cu aspectul său realist şi pacific. Ci de fiarele fantastice cu gura căscată şi limba atârnând afară”, scria istoricul Vasile Pârvan, în volumul Getica (1926).

Recomandări

Donald Trump îl amenință pe Vladimir Putin că „va distruge” Rusia dacă nu va accepta un acord de pace în Ucraina

Svastica de pe coroana reginei Maria

La 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand şi Regina Maria erau încoronaţi la Alba Iulia ca Suverani ai României Mari. Cu această ocazie Regina Maria a purtat o coroană de aur de 5 kilograme, făurită după modelul coroanelor bizantine femeieşti purtate de soţiile voievozilor români – o coroană aproape identică cu cea purtată de Doamna Despina a lui Neagoe Basarab în fresca de la Mânăstirea Curtea de Argeş. Ca o notă paralelă: coroana Sfântului Ştefan, simbolul Ungariei, este şi ea o coroană feminină bizantină, cu lănţişoare de aur care atârnă pe lângă urechi. O chestie puţin remarcată la coroana purtată de Regina Maria a României la Alba Iulia: lănţişoarele de la urechi se încheie cu discuri în care sunt încastrate svastici. Iată, deci, că svastica nu apare doar pe primele bancnote sovietice sau chiar pe primele uniforme ale Armatei Roşii, ci şi în alte locuri surprinzătoare. Coroana de aur a Reginei Maria poate fi văzută la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. La Alba Iulia Regele Ferdinand a purtat coroana de oţel a României, făurită din oțelul unui tun turcesc capturat de trupele române în urma Războiului de Independenţă. În imaginile de epocă se poate vedea cât se poate de clar svastica pe pieptul Reginei Maria. Cumva prima jumătate a secolului XX s-a desfăşurat în Europa sub semnul svasticii, scrie George Damian.

Recomandări

Pensionarii speciali din Parlamentul României. Topul veniturilor, deschis de liberalii George Șerban și Nicolae Ciucă

Alte povești inedite în volumul lui Dan-Silviu Boerescu Șarpele lui Nicodim și alte simboluri misterioase ale românilor din Colecția ESOTERICA

Disponibilă la toate punctele de vânzare a presei din 24 iulie, la doar 19,99 lei.

Urmărește-ne pe Google News