Cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din 2025. Cum s-a transformat anul trecut Turcia într-un muzeu în aer liber
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ținuturile Anatoliei, leagănul civilizațiilor de mii de ani, continuă să dezvăluie comori neprețuite ale patrimoniului umanității, ascunse sub suprafață.
Cuprins:
De la est la vest și de la nord la sud, Turcia se transformă într-un adevărat muzeu în aer liber, reflectând moștenirea civilizațiilor care au modelat istoria omenirii. Proiectul „Moștenire pentru Viitor” și-a propus să pună în valoare aceste comori extraordinare, extinzând cercetările arheologice la nivel național și marcând începutul unei noi ere dinamice pentru arheologia din Turcia.
Anul 2025 a fost deosebit de bogat în descoperiri, aducând la lumină artefacte remarcabile din diferite epoci și culturi. Aceste descoperiri nu doar că oferă perspective noi asupra relației omului cu lumea înconjurătoare, ci și contribuie semnificativ la îmbunătățirea experienței vizitatorilor în siturile istorice și la promovarea patrimoniului cultural. Iată cele mai importante descoperiri arheologice din Turcia în 2025:
Vestigii din perioada neolitică
Proiectul „Taș Tepeler”, ce reunește mai multe situri neolitice din Şanliurfa și care a sărbătorit cinci ani de existență în 2025, a dus la descoperiri impresionante.
La Karahantepe a fost găsit un vas de mici dimensiuni decorat cu trei figurine animale, considerat cea mai veche reprezentare mitologică tridimensională cunoscută. Tot aici a fost descoperit un pilon în formă de „T”, sculptat cu un chip uman.
La Gobeklitepe, sit aflat în patrimoniul UNESCO, arheologii au scos la iveală o statuetă umană încastrată într-un perete, probabil o ofrandă votivă, iar la Sayburç a fost descoperită o sculptură care înfățișează un om decedat cu gura cusută. La Sefertepe au fost identificate două reliefuri reprezentând chipuri umane și o mărgea cu două fețe.
Simboluri ale luxului și puterii în Troia Antică
Săpăturile arheologice continue de la Troia, în provincia Canakkale, au dus la descoperirea unei broșe din aur, datând din Epoca Bronzului timpuriu (aprox. 2500 î.Hr.), alături de o piatră rară de jad, posibil parte dintr-un obiect de lux. Broșa, simbol al statutului social și al autorității, este cel mai bine conservată dintre cele doar trei exemplare cunoscute în lume și este considerată una dintre cele mai importante descoperiri tipologice și istorice din ultimul secol.
Săpăturile subacvatice efectuate la epava otomană de la Kizlan, în apropiere de Datca (Mugla), au oferit detalii valoroase despre navigația otomană. Această epavă, singura cunoscută din secolul al XVII-lea în Turcia, a scos la iveală peste 30 de puști, peste 50 de grenade, mii de gloanțe, cea mai mare colecție de pipe otomane descoperită până acum, dar și porțelanuri chinezești.
La Tavşanli Hoyuk, în provincia Kutahya, unul dintre cele mai mari așezări din Epoca Bronzului din vestul Anatoliei, arheologii au descoperit idoli vechi de 4.500 de ani, realizați din marmură, os și teracotă. Aceștia erau așezați în jurul unui vetre, oferind indicii importante despre practicile religioase ale epocii.
Medusa cu păr de șarpe, redescoperită la Marea Neagră
În orașul antic Amastris, situat în districtul Amasra din Bartin, restaurarea unei stoae vechi de aproape 2.000 de ani a dus la descoperirea unei rare reprezentări zâmbitoare a Medusei. În mitologia greacă, Medusa este cunoscută ca o creatură înfricoșătoare, cu păr din șerpi și privire împietritoare.
La faimosul sit UNESCO din Efes, în Izmir, a fost descoperit un vas de tămâie din teracotă, decorat cu un relief reprezentându-l pe zeul egiptean Serapis. Inscripția de pe spatele vasului a permis corelarea acestuia cu un artefact similar descoperit anterior în Casele Terasate, sugerând existența unui atelier local de producție sau un comerț frecvent cu astfel de obiecte.
Săpăturile de la Topraktepe (Eirenepolis), un oraș antic din Karaman, au dus la descoperirea a cinci pâini carbonizate datând din secolele VII-VIII d.Hr. Decorate cu motive în formă de cruce malteză și cu chipul lui Iisus, acestea par să fi avut un rol sacramental în ritualurile creștine timpurii.
La ruinele Castelului Kevenli, aflate la poalele Muntelui Erek în districtul Ipekyolu (Van), au fost descoperite 76 de pithoi (vase de depozitare de mari dimensiuni) inscripționate cu scriere cuneiformă, utilizate de urartieni pentru stocarea uleiului, cerealelor și băuturilor. Este considerat cel mai mare complex de acest tip descoperit până acum în regiunea Van.
